Termodinamica: Legi, Concepte, Sisteme, Stări

Termodinamica se ocupă cu studiul energiei, a conversiilor sale între diferite forme, cum ar fi căldura, și capacitatea energiei de a produce lucru mecanic. Ea este strâns legată de mecanica statistică, din care pot fi derivate multe relații termodinamice.
Se poate argumenta că termodinamica a fost greșit denumită astfel întrucât aceasta nu se referă de fapt la rate de schimbare ca atare și, prin urmare, ar fi fost probabil mai corect ca domeniul să se denumească termostatica. Termodinamica se referă la posibilitatea de declanșare a anumitor reacții chimice, și nu cât de repede au loc acestea.

Termodinamica: Legi, Concepte, Sisteme, Stări

Pseudoştiinţă? Dincolo de noi…

Pseudoştiinţă? Dincolo de noi...Întrebarea de bază este, ce este o pseudoştiinţă? Una din cele mai disputate delimitări ale ştiinţei. Mulţi savanţi de renume mondial, unanim recunoscuţi (ca de ex. Charles Darwin) au cochetat de-a lungul timpului cu diverse aspecte ale pseudoştiinţei considerându-le, cu bună credinţă, drept ştiinţă. Şi multe domenii ale pseudoştiinţei actuale au fost, la vremea lor, considerate drept domenii onorabile ale ştiinţei. Chiar şi în prezent, practicanţii pseudoştiinţelor nu recunosc valabilitatea etichetei puse domeniului lor de activitate.
Oamenii de ştiinţă au tendinţa să claseze pe loc un domeniu de activitate, în funcţie de cunoştinţele şi cultura lor, drept ştiinţă sau pseudoştiinţă. Dar graniţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă este în multe cazuri foarte vagă. Într-un fel, această problemă seamănă cu problema filozofică a stabilirii a ce e bine şi ce e rău. Filosofii ştiinţei, cum ar fi Paul Feyerabend, au susţinut că nu este nici posibil, nici de dorit, o distincţie între ştiinţă şi non-ştiinţă. Printre problemele care pot face distincţia dificilă este viteza variabilă de evoluţie între teoriile şi metodologiile ştiinţei ca răspuns la noile date. În plus, standardele specifice aplicabile unui domeniu al ştiinţei ar putea să nu fie aplicabile în alte domenii.
După cum se spune în diferite cursuri despre introducerea în ştiinţe, pseudoştiinţa este oricare subiect care pare a fi ştiinţific la prima vedere, sau ai cărui susţinători susţin că este ştiinţific, dar care contravine condiţiilor de testare sau deviază mult de la alte aspecte fundamentale ale metodelor ştiinţifice. Pseudoştiinţa este caracterizată de folosirea unor afirmaţii vagi, exagerate sau care nu se pot testa, supralicitarea confirmării în detrimentul argumentării, lipsa transparenţei pentru teste realizate de alţi experţi, şi o stagnare în dezvoltarea teoriei.

CUPRINS:

Pseudoştiinţa
– Ştiinţa şi pseudoştiinţa
– – Metodologie ştiinţifică
– – Falsificabilitatea
– – Normele Merton
– – Refuzul de a recunoaşte problemele
– – Critica termenului
– Identificarea pseudoştiinţei
– Ştiinţa patologică
– – Exemplele lui Langmuir
– – – Raze N
– – – Exemple ulterioare
– – Exemple mai noi
– – – Poliapa
– – – Fuziunea la rece
– – – Memoria apei
– Antropomorfism
– – În preistorie
– – În religie şi mitologie
– – – Critici
– – În ştiinţă
– – – Antonim
– Criptozoologia
– – Referinţe
– – Critici
– Pseudomatematica
– – Unele taxonomii ale pseudomatematicii
– – – Încercările de rezolvare a problemelor clasice imposibil de rezolvat
– – Practicanţii
– – Un exemplu ilustrativ
– Radiestezia
– – Originea radiesteziei
– – Dispozitivele de detecţie
– – – Anse
– – Evaluarea ştiinţifică a radiesteziei
– – – Studiul Kassel
– – – Studiu Betz
– – – Explicaţii sugerate
– Scientologia
– – Credinţe
– – – Puntea Libertăţii Totale
– – – Morala şi etica
– – – Triunghiurile ARC şi KRC
– – – Viaţa de apoi
– – – Dumnezeu
– – – Ştiinţa
– – Învăţături şi practici
– – – Terminologie
– – – Interpretare şi context
– – – Învăţarea treptată
– – – Audit
– – – Organismul
– – – Naşterea silenţioasă
– – – Sărbători
– Sincronicitatea
– – Principiul
– – Exemplu
– – Relaţia cu cauzalitatea
– – Critici
– Programarea neuro-lingvistică
– – Tehnici sau set de practici
– – Aplicaţii
– – – Psihoterapie
– – – Alte utilizări
– – NLP ca o cvasi-religie
– Manipularea şi automanipularea prin cuvinte
– – Aflaţi când şi unde se folosesc cuvintele
– – Testaţi pentru a vedea cum reacţionaţi la cuvinte
– – Controlul sau manipularea prin cuvinte
– – Uitaţi-vă la nivelul cuvintelor
– – Vedeţi cum vă pot ajuta cuvintele, făcându-se nu doar utile, ci şi frumoase
– – Exploraţi lumea mentală a cuvintelor
– – – Încercaţi să exploraţi lumea fără cuvinte
– – Priviţi din nou totul, pentru prima dată fără cuvinte
Pseudofizica
– Anti-gravitaţia
– – Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei
– – Soluţii ipotetice
– – – Scuturi gravitaţionale
– – – Cercetări în relativitatea generală în anii 1950
– – – A cincea forţă
– – – „Unităţi distorsionate” în relativitatea generală
– – – Breakthrough Propulsion Physics Program
– – Încercări experimentale şi comerciale
– – – Dispozitive giroscopice
– – – Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown
– – – Cuplarea gravitoelectrică
– – – Premiul Göde
– Energia orgonică
– – Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice
– – Cărţile lui Reich
– – Evaluarea teoriei
– Eter luminifer
– – Dezavantaje şi critici
– Fuziunea la rece
– – Fuziunea cu bule
– – Rezultate
– – – Producţia de energie şi căldura în exces
– – – Heliu, elemente grele, şi neutroni
– – Mecanisme propuse
– Planete ipotetice: X / Nibiru
– – Teorii ale conspiraţiei
– – Reacţii publice
– – Influenţa culturală
– Poliapa (Apa polimerizată)
– Maşini alimentate cu apă
– – Ce nu sunt maşini alimentate cu apă
– – Extragerea energiei din apă
– – Hidrogenul ca supliment
– – Pilula de benzină şi aditivi
Pseudoarheologia
– Caracteristici
– – Lipsa metodei ştiinţifice
– – Opoziţia la regulile arheologice
– – Motivaţii naţionaliste
– – Motivaţii religioase
– Rasele de bază
– – Rase de bază, epoci şi subrase
– – – Prima rasă de bază (eterică)
– – – A doua rasă de bază (hiperboreană)
– – – A treia rasă de bază (lemuriană)
– – – A patra rasă de bază (atlantidă)
– – – A cincea rasă de bază (ariană)
– – – A şasea rasă de bază
– – – A şaptea rasă de bază
– – Migrarea spre Mercur
– – Credinţa teosofică în fraternitatea umanităţii
– Protocronism
– – Istoria protocronismului
– – Scrierea dacică
– Pământul gol (Intratereştrii)
– – Ipoteza Pământului gol concav
– Fenomenul 2012
– – Tortuguero
– – Chilam Balam
– Creaţia inteligentă
– – Concepte
– – – Complexitatea ireductibilă
– – – Complexitatea specifică
– – – Universul bine pus la punct
– – – Creatorul inteligent
– – Mişcarea creaţia inteligentă
– – – Religia şi susţinătorii importanţi
– Creaţionismul ştiinţific
– – Abordări ale ştiinţei creaţiei
– – – Religia
– – – Afilieri religioase moderne
– – – Abordări ştiinţifice
– – Critici
– – – Ipoteze metafizice
– – – Critici religioase
– – – Critici ştiinţifice
– – – Critici istorice, filozofice, şi sociologice
– – Domenii de studiu
– – – Biologia creaţionistă
– – – Ştiinţele Pământului şi Geofizica
– – – Astronomia şi cosmologia
– Ufologia
– – Statutul ca disciplină ştiinţifică
– – – Pseudoştiinţă
– – – Aspecte metodologice
– Teoria astronautului extraterestru
– – Argumente şi susţinători
– – Erich von Däniken
– – Ipoteza creaţiei
– – – Argumentul genetic
– – – Cercetarea genetică şi evoluţia creierului
Medicina alternativă
– Tipuri de medicină alternativă
– – Sisteme bazate pe convingeri neştiinţifice sau practici tradiţionale
– – Energii supranaturale şi interpretări eronate ale energiilor fizice
– Ayurveda
– Homeopatia
– – Remedii şi tratamente
– – – Pregătirea
– – – Diluţii
– – – Patogeneza
– – Reglementări şi prevalenţe
– – Opoziţia publică
– Medicina energetică
– – Clasificarea metodelor
– – Convingeri
– – Cercetări ştiinţifice
– – – Vindecarea la distanţă
– – – Vindecarea prin contact
– – – Baza de date
– – Explicaţii alternative pentru rapoarte pozitive
– Reiki
– – Practica
– – – Vindecarea
– – – Tratamentul întregului organism
– – – Tratament localizat
– – – Respiraţia
– – – Trei piloni de bază
– Terapia de conversie
– Metoda Bates pentru îmbunătăţirea vederii
– – Concepte
– – – Acomodarea
– – – Cauze ale problemelor de vedere
– Detoxifierea
– – Detoxifierea în medicina alternativă
– – – Istoric
– – – Tampoane de curăţare şi detoxifiere
– – Tipuri de detoxifiere
– – – Dezintoxicarea de alcool
– – – Dezintoxicarea de droguri
– – – Detoxifiere metabolică
– – – Medicina alternativă
– – Modalităţi de detoxifiere
– – – Diete de detoxifiere
– – – Curăţirea colonului
– – – Metale grele
– – – Dispozitive de detoxifiere
– – Terapia de chelare
– – – Detoxifierea proteică
– – Detoxifierea anusului şi intestinelor cu cafea
– – – Efecte şi riscuri
– – Plasturi (tampoane) de detoxifiere aplicate pe picioare
– – – Ce sunt plasturii de detoxifiere (tampoanele de detoxifiere) pentru picior?
– – – De ce se aplică plasturii pe picioare?
– Fizionomia
– – Origini moderne
– – Perioada de popularitate
– – Ştiinţa modernă
– – Utilizarea modernă
– Frenologia
Paranormal
– Activităţi paranormale
– – Fantome şi alte entităţi spirituale
– – Viaţa extraterestră şi OZN-urile
– – Criptide
– Cercetări în paranormal
– – Abordări anecdotice
– – Abordarea observaţiilor participanţilor
– – Anomalistica
– – Neuroştiinţa
– – Critici
– Vitalism
– – Filozofia
– – Ştiinţa
– – – Relaţia cu emergentismul
– – Mesmerism
– – Medicina complementară şi alternativă
– Aura
– – Tradiţii spirituale
– – Teste
– – Explicaţii
– Profeţii
– – Definiţii
– – Civilizaţii antice
– – Credinţa Bahá’í
– – Budism
– – China
– Religiile abrahamice
– – Iudaism
– – – She’ol
– Experienţe aproape de moarte
– – Caracteristici
– Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte)
– – Filozofia vieţii de Apoi
– – – Filozofia modernă
– – – Filozofia procesului
– – Ştiinţa despre viaţa de Apoi
– Modele metafizice ale Vieţii de Apoi
– – Reîncarnarea
– – Raiul şi iadul
– – Limbo
– – Purgatoriul
– Nemurirea
– – Abordări ştiinţifice
– – Abordări religioase
– – Nemurirea biologică
– – – Specii biologice nemuritoare
– – – Evoluţia îmbătrânirii
– – Speranţe privind nemurirea biologică umană
– – – Substanţe care prelungesc durata de viaţă
– – – Nemurirea tehnologică
– – – Crionica
– – – Încărcarea minţii la calculator
– – – Cibernetica
– – – Nemurirea evoluţionară
– Strigoi
– Fantome
– – Tipologia
– – – Context antropologic
– – Fantomele şi viaţa de apoi
– – Teama de fantome
– – Atribute comune
– – Locaţii
– Locaţii paranormale – România
– – Judeţul Bacău
– – – Conacul Zarifopol, în Filipeşti
– – Bucureşti
– – – Mănăstirea Chiajna
– – – Hotel Cişmigiu
– – – „Casa Diavolului”, pe strada General Praporgescu
– – – Orfelinatul pe strada Franceză
– – – Casa Vernescu pe Calea Victoriei
– – – Iazul Vrăjitoarelor
– – Judeţul Călăraşi
– – – Pădurea Călugăreasa
– – Judeţul Cluj
– – – Castelul Bánffy
– – – Pădurea Hoia
– – Judeţul Dâmboviţa
– – – Trinitatea Miresei pe DN7
– – Judeţul Dolj
– – – Pădurea Radovan
– – Judeţul Iaşi
– – – Casa Gavril Buzatu pe Manta Roşie
– – – Dealul Lunganilor
– – Judeţul Maramureş
– – – Drumul European E58 lângă Cicărlău
Parapsihologia
– Terminologie
– Cercetări
– – Domenii
– – Metodologie
– – Cercetări experimentale
– Percepţiile extrasenzoriale
– – Investigarea parapsihologică
– – Percepţiile extrasenzoriale şi hipnoza
– Psihochinezia (telechinezia)
– – Credinţa
– – – Subdomenii ale telechineziei
– – – Aptitudini notabile ale capabilităţilor psihocinetice
Ezoterism
– Etimologie
– Cosmologia ezoterică
– – Gnosticism
– – Cabala
– – Neoplatonism
– – Teosofia şi antroposofia
– – Max Theon şi „filosofia cosmică”
– Ocultism
– – Ştiinţă şi ocultism
– – – Calităţi oculte
– Magia
– – Caracteristici comune în practica magiei
– – – Ritualuri
– – – Simboluri magice
– – – Limbajul magiei
– – – Magicieni
– – – Vrăjitoria
– – Teorii
– – – Origini antropologice şi psihologice
– Clarviziunea
– – Aspecte ale clarviziunii
– – Vizualizarea de la distanţă
– Geomanţia
– Tarot
– – Arcana mare şi arcana mică
– – Utilizare
– – – Cărţi inversate
– – – Desfăşurări
– Masoneria
– – Istoria masoneriei
– – Loja masonică
– – Structura masoneriilor
– – – Recunoaşterea masonică reciprocă
– Taoism
– – Categorisire
– – Ceaiul şi taoismul
– – Credinţe taoiste
– – Principii
– – – Tao
– – – De (Te)
– – – Wu wei
– – – Pu
– – Spiritualitatea
– – Escatologia
Astrologia
– Principii şi practici
– – Astrologia occidentală
– – Astrologia hindusă
– – Astrologia chineză şi din Asia de Est
– Astrologia şi ştiinţa
– – Delimitarea
– Astrohărţi
– Principiile de bază ale astrologiei
– – Modele astrologice
– – Astrologia predictivă
– Tradiţii în astrologie
– – Tradiţii istorice
– – Tradiţii ezoterice
– Horoscop
– – Etimologie
– – Concepte în astrologia occidentală
– – – Unghiuri
– – – Zodiacul
– – – Case
– – Construcţia unui horoscop în astrologia occidentală
– – – Case
– – – Plasamente ale planetelor
– – – Aspecte
– – – Ascendentul
– – Horoscopul chinez
– Bioritm
– – Teoria
– – Calculul
– – Plauzibilitate
Vrăjitoria
– Definiţii
– Practici invocate de vrăjitoare
– – Descântece
– – Invocarea morţii
– Vrăjitoarele bune
– Demonologia
Referinţe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – De același autor
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

Ediția MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/pseudostiinta-dincolo-de-noi/

Pseudoştiinţă? Dincolo de noi…

Construiește o cameră obscură

Construiește o cameră obscurăÎn această activitate manuală destul de intensă, elevii își fac propriile camere obscure dintr-un model dat în acest articol. Camera se poate construi dintr-o cutie de cereale din carton. Toate materialele sunt ușor disponibile, cu excepția, poate, a filmelor fotografice, pentru obținerea cărorava fi nevoie de un mic efort. Elevii vor învăța principiile fotografiei și se vor bucura de un nivel de creativitate care neîntâlnit în fotografia digitală.
O cameră obscură, care se poate face din materiale obișnuite și folosind film foto obișnuit, poate fi plasată oriunde și lăsată acolo timp de mai multe minute pentru a īnregistra toți fotonii care intră īn ea. La fel ca GALEX, poate fi plasată īn lumină slabă sau aproape īn īntuneric, și, dacă este lăsată deschisă suficient timp, va īnregistra prin impresie fotografică tot ce intră īn cāmpul ei vizual.
Discipline: fizică (optică), proiectare inginerească, astronomie
Activitate: proiect manual, care se poate lucra individual sau în grupuri mici de doi sau trei elevi, experimente teste.

Construiește o cameră obscură

Isaac Newton despre acțiunea mediată

Interpretarea textelor lui Isaac Newton a suscitat numeroase controverse, până în zilele noastre. Una din cele mai aprinse dezbateri este legată de acțiunea între două corpuri aflate la distanță unul de celălalt (atracția gravitațională), și în ce măsură Newton a implicat pe Dumnezeu în acest caz. Practic, majoritatea lucrărilor discută patru tipuri de atracții gravitaționale în cazul corpurilor aflate la distanță: acțiunea la distanță directă ca proprietate intrinsecă a corpurilor în sens epicurian; acțiunea la distanță directă mediată divin, de Dumnezeu; acțiunea la distanță mediată printr-un eter material; sau acțiunea la distanță mediată printr-un eter imaterial.
DOI: 10.13140/RG.2.2.33372.03203

Isaac Newton despre acțiunea mediată

Reconstrucția rațională a științei prin programe de cercetare

Recenzie: Imre Lakatos, The Methodology of Scientific Research Programmes, Philosophical papers, volumul I, editată de John Worrall și Gregory Currie, Cambridge University Press, 1995, ISBN 0-521-28031-1, paperback
Metodologia programelor de cercetare științifică este o colecție de lucrări publicate de-a lungul timpului, în care Imre Lakatos exprimă o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a raționalității științifice.

Cuvinte cheie: Imre Lakatos, știința, programe de cercetare, euristica

DOI: 10.13140/RG.2.2.24667.21288

(07.02.2019)

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/reconstructia-rationala-a-stiintei-prin-programe-de-cercetare/

Reconstrucția rațională a științei prin programe de cercetare

Gravitația newtoniană și relativistă

Gravitația newtoniană și relativistăGravitația clasică newtoniană admite o descriere geometrică. Împreună cu relativitatea specială, aceasta permite o descriere euristică a teoriei relativității generale. Mișcarea inerțială din mecanica clasică este legată de geometria spațiului și timpului, practic de-a lungul unor geodezice în care liniile de univers sunt linii drepte în spațiu-timpul relativist. Conform relativității generale, forţa de gravitaţie este o manifestare a geometriei locale spaţiu-timp. Relativitatea generală este o teorie metrică a gravitației. La baza ei sunt ecuațiile lui Einstein, care descriu relația dintre geometria unei varietăți patrudimensionale, pseudo-Riemanniene, reprezentând spațiu-timpul și energia-impulsul conținut în acel spațiu-timp. Gravitația corespunde schimbărilor în proprietățile spațiului și timpului, care, la rândul lor, modifică traseele obiectelor.
DOI: 10.13140/RG.2.2.36460.41606

Gravitația newtoniană și relativistă

Fizica simplificată

Fizica simplificatăO introducere în teoriile şi conceptele, forţele fundamentale şi particule, metode şi tabele utilizate în fizică, subdomenii şi domenii ştiinţifice înrudite, cu accent pe înţelegerea fenomenelor fizice.

Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile.
Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, faţă de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura  mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare faţă de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității îşi găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne.

CUPRINS:

Fizica
– Scurtă istorie
– Fizica şi filozofia
– Teorii de bază în fizică
– – Fizica clasică
– – Fizica modernă
– – Diferenţa între fizica clasică şi fizica modernă
– Cercetarea în fizică
– – Metode ştiinţifice
– – Teorie şi experiment
– Domenii de aplicare şi obiective
– – Domenii de cercetare
– – Direcţii de dezvoltare
– – Direcţii actuale de cercetare
Teorii
– Fizica teoretică
– – Teorii recunoscute
– – Teorii propuse
– – Teorii marginale
Teorii recunoscute
– Termodinamica
– – Legile termodinamicii
– – Concepte în termodinamică
– – Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură
– – Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune
– – Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic
– – Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic
– – Sisteme termodinamice
– – Stări termodinamice
– Mecanica statistică
– Relativitatea specială
– – Motivaţia pentru teoria relativităţii speciale
– – Invarianţa vitezei luminii
– – Lipsa unui cadru de referinţă absolut
– – Echivalenţa dintre energie şi masă
– – Simultaneitatea
– – Evoluţia teoriei relativităţii speciale
– Teoria relativităţii generale
– – Dezvoltarea relativităţii şi a relativităţii speciale
– – Gaura de vierme
– – – Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp
– – – Universul nostru, într-o gaură neagră
– – – Concluzii
– Mecanica cuantică
– – Descrierea teoriei
– – Formularea matematică
– – Interacţia cu alte teorii ale fizicii
– – Istoria, filozofia şi viitorul mecanicii cuantice
– – – Istoria
– – – Filozofia
– – – Viitorul
– – Optica cuantică
– – – Electronica cuantică
– – Laser
– – – Concepte de bază
– – – Terminologie
– – – Construcţia unui laser
– – – Fizica laserilor
– – – Extreme Light Infrastructure
– – – Arme cu laser
– Teoria câmpului cuantic
– – Probleme ale mecanicii cuantice obişnuite
– – Câmpuri cuantice
– Modelul Standard
– – Teste, predicţii şi provocări
Teorii propuse
– Teoria finală (Theory of everything)
– – Idei speculative
– Teoria marii unificări
– Teoria M
– – Relaţia teoriei M cu supercorzile şi supergravitaţia
– – Caracteristici ale teoriei M
– Gravitaţia cuantică în buclă
– – Incompatibilitatea dintre mecanica cuantică şi relativitatea generală
– – Buclele Wilson şi reţelele de spin
– – Gravitaţia cuantică în buclă şi cosmologia cuantică
– – Testele experimentale de GCB
– Emergenţa
Teorii marginale
– Fuziunea la rece
– – Fuziunea cu bule
– Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei
– Eter luminifer
– – Dezavantaje şi critici
– Energia orgonică
– – Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice
– – Cărţile lui Reich
Concepte
– Mecanica clasică
– – Istoria
– – Statica
– – – Vectori
– – – Forţa
– – – Momentul forţei
– – – Ecuaţiile de echilibru
– – – Momentul de inerţie
– – – Solide
– – – Fluide
– – Dinamica
– – – Principii
– – – Dinamica liniară şi de rotaţie
– – – Forţa
– – – Legile lui Newton
– – Frecarea
– – – Legile frecării uscate
– – – Reducerea frecării
– Materia
– – Antimateria
– Energia
– – Legile conservării în fizică
– – – Filosofia legilor de conservare
– – Masa
– – – Masa inerţială
– – – Masa gravitaţională
– – – Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională
– – – Consecinţele relativităţii
– – Cantitatea de mişcare (impulsul)
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica clasică
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica relativistă
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica cuantică
– – Momentul cinetic
– – Spinul
– – – Istoria
– – – Aplicaţii
– Dimensiuni
– – Timpul
– – – Măsurarea timpului
– – – Timpul în inginerie şi fizica aplicată
– – – Timpul în filosofie şi fizica teoretică
– – Spaţiu-timp
– – – Cadrul de referinţă
– – – Câteva fapte generale despre spaţiu-timp
– – – Este spaţiul-timp cuantificat?
– – Viteza
– – Forţa
– – – Relaţiile dintre unităţile de forţă şi unităţile de masă
– – – Unităţi imperiale de forţă
– – Momentul forţei
– Sisteme fizice
– Unde
– – Exemple de unde
– – Proprietăţi caracteristice
– – Unde transversale şi longitudinale
– – Polarizarea
– – Descriere fizică a unei unde
– – Unde de deplasare
– – Ecuaţia undelor
– – Entanglementul cuantic
– – Magnetism
– – – Dipoli magnetici
– – – Modele de materiale magnetice
– – Electricitatea
– – – Istorie
– – – Puterea electrică
– – – Curentul electric
– – – Fenomene electrice în natură
– – Radiaţia electromagnetică
– – Temperatura
– – – Unităţi de temperatură
– – – Bazele teoretice
– – – Capacitatea termică
– – – Temperatura în gaze
– – – Măsurarea temperaturii
– – – Temperaturi negative
– – Entropia
– – – Schimbarea de entropie în motoarele termice
– – – Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann
– – – Măsurarea entropiei
– – Informaţia în fizică
– – – Informaţia clasică vs informaţia cuantică
– – – Informaţii clasice
– – – Informaţiile fizice şi entropia
– Tranziţii
– – Tranziţii de fază
– – – Clasificarea tranziţiilor de fază
– – – – Clasificarea Ehrenfest
– – – – Clasificarea modernă a tranziţiilor de fază
– – – Proprietăţi ale tranziţiilor de fază
– – – – Puncte critice
– – – – Simetria
– – – – Exponenţi critici şi clase de universalitate
– – Supraconductibilitatea
– – – Istoria
– – – Teorii ale supraconductibilităţii
– – – Aplicaţii tehnologice ale supraconductibilităţii
– – – Proprietăţile elementare ale supraconductorilor
– – Superfluiditatea
Forţe fundamentale
– Gravitaţia
– – Despre legea gravitaţiei universale a lui Newton
– – – Forma vectorială
– – – Istorie
– – – Reticenţele lui Newton
– – – Comparaţie cu forţa electromagnetică
– – Teoria relativităţii generale a lui Einstein
– – – Mecanica cuantică şi ondulatorie
– – Situaţii specifice
– – – Gravitaţia Pământului
– – – Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului
– – – Gravitaţia și astronomia
– – – Radiația gravitațională
– – – Viteza gravitaţiei
– Electromagnetism
– – Descrierea matematică
– – Câmp electric E
– – Metoda electromagnetică
– – Electrostatica
– – – Serii triboelectrice
– – – Generatoare electrostatice
– – – Neutralizarea sarcinilor
– – – Inducţia sarcinilor
– – – Electricitatea „statică”
– Forţa nucleară slabă
– Forţa nucleară tare
Particule
– Particule elementare
– – Proprietăţi conceptuale
– – – Dimensiunea
– – – Compoziţia
– – Modelul Standard în fizica particulelor elementare
– – – Fermioni fundamentali
– – – – Antiparticule
– – – – Cuarci
– – – Bosoni fundamentali
– – – – Gluoni
– – – – Bosoni electroslabi
– – – – Bosonul Higgs
– – Extensii ale Modelului Standard în fizica particulelor elementare
– – – Marea unificare
– – – Supersimetria
– – – Teoria corzilor
– – – Teoria preonilor
– Atomi
– – Modele istorice de atomi
– – Nucleul atomic
– Protoni
– Neutroni
– – Istoric
– – – Evoluţia actuală
– Electroni
– – Istoria
– – Detalii tehnice
– – Electricitate
– Cuarci
– Fotoni
– Gluoni
– Bosoni W şi Z
– – Bosonul Higgs
– Gravitoni
– Neutrino
– – Neutrino, noul sistem de comunicaţii
– – Telefonul – particulă
– – Comunicaţii cu submarinele
– – Mesaje pentru călătoria în timp
– Cvasiparticule
– – Relaţia cu mecanica cuantică multi-corp
– – Distincţia între cvasiparticule şi excitaţii colective
– – Efectul asupra proprietăţilor colective
– – Istoria
– Fononi
– – Unde de reţea
– – Fononi acustici şi optici
Subdomenii
– Acustica
– – Concepte fundamentale ale acusticii
– – – Propagarea undelor: nivele de presiune
– – – Propagarea undelor: frecvenţa
– – – Transducţia în acustică
– Astrofizica
– – Erupţii solare
– – – Evoluţia exploziilor solare
– – – Impactul exploziilor solare asupra omenirii
– – – – Ejecţia masei coronariene
– – – – Misiunile spaţiale
– – – – Întreruperi de energie electrică
– Fizica atomică, moleculară, şi optică
– – Apa grea
– – Osmoza
– Fizica computaţională
– Fizica materiei condensate
– Criogenia
– Mecanica fluidelor
– Optica
– – Optica clasică
– – Optica modernă
– Fizica plasmei
– Fizica particulelor
– – Istoria
– – Modelul Standard
– – Fizica particulelor experimentală
– – Obiecţii
– – Politici publice
Metode
– Metode ştiinţifice
– – Elementele metodelor ştiinţifice idealizate
– – Aspecte ale metodelor ştiinţifice
– – – Observaţia
– – – Ipoteza
– – – Predicţia
– – – Verificarea
– – – Evaluarea
– – – Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice
– Mărimi fizice
– Măsurători fizice
– Analiza dimensională
– – Exemplu aplicat
– Statistica
Tabele
– Legile fizicii
– Constante fizice
– Sistemul Internaţional pentru unităţi de măsură
– – Origine
– – Scrierea SI
– – Unităţi de bază în Sistemul Internaţional SI
– – – Lungime (l)
– – – Masa (m)
– – – Timp (t)
– – – Curentul electric (I)
– – – Temperatura termodinamică (T)
– – – Cantitatea de substanţă (n)
– – – Intensitatea luminoasă (I)
– – Unităţi SI derivate
– – Prefixe SI în fizică
– – – Unităţi folosite în afara SI
– Unităţi fizice
– – Unităţi ca dimensiuni
– – Unităţi de bază şi derivate
– – Conversia unităţilor
– – Prefixele in sistemul SI
– – Sfaturi şi reguli pentru calcule cu unităţi fizice
Istoria
– Fizica în antichitate
– Fizica în Evul Mediu
– Fizica în sec. XVI-VIII
– Fizica în sec. XIX
– Fizica în sec. XX
Probleme nerezolvate în fizică
Domenii interdisciplinare
– Fizica aplicată (Fizica tehnologică)
– Fizica acceleratorilor
– – Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF
– – Dinamica fluxului
– – Coduri de modelare
– – Diagnosticările fluxului
– – Toleranţele maşinii
Domenii înrudite
– Relaţia fizicii cu alte domenii
– – Cerinţe preliminare
– – Applicaţii şi influenţe
– Astronomia
– – Scurtă istorie
– – Subdomenii ale astronomiei. Cum se obţin informaţiile în astronomie.
– – – După subiect
– – – Modalităţi de obţinere a informaţiilor
– – Telescoape
– – – Tipuri de telescoape
– – Planetele rătăcitoare
– Biofizica
– – Subiecte în biofizică şi domenii conexe
– – Biofizicieni celebri
– Chimia fizică
– – Concepte-cheie
– Cosmologia
– – Subiecele din cosmologie includ:
– – – Cosmologia fizică
– – – Cosmologii alternative
– – – Cosmologia filosofică
– – – Cosmologia religioasă
– Electronica
– – Exemplu
– Geofizica
– – Metode
– – – Geodezie
– – – Sonde spaţiale
– – Cutremure
– Fizica chimică
– Ingineria
– – Sarcina ingineriei
– – Rezolvarea problemelor
– – Utilizarea calculatoarelor
– – Etimologia
– – Conexiunile cu alte discipline
– Ştiinţa materialelor
Pseudofizica
– Anti-gravitaţia
– – Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei
– – Soluţii ipotetice
– – – Scuturi gravitaţionale
– – – Cercetări în relativitatea generală în anii 1950
– – – A cincea forţă
– – – „Unităţi distorsionate” în relativitatea generală
– – – Breakthrough Propulsion Physics Program
– – Încercări experimentale şi comerciale
– – – Dispozitive giroscopice
– – – Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown
– – – Cuplarea gravitoelectrică
– – – Premiul Göde
– Eter luminifer
– – Dezavantaje şi critici
– Fuziunea la rece
– – Fuziunea cu bule
– – Rezultate
– – – Producţia de energie şi căldura în exces
– – – Heliu, elemente grele, şi neutroni
– – Mecanisme propuse
Referinţe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – Contact

Ediția MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/fizica-simplificata/

Fizica simplificată

Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației

Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației Una din cele mai disputate controverse privind prioritatea unor descoperiri științifice este cea privind legea gravitației universale, între Isaac Newton și Robert Hooke. În acest eseu extind o lucrare mai veche pe aceeași temă, ”Isaac Newton vs. Robert Hooke în legea gravitației universale”. Hooke l-a acuzat pe Newton de plagiat, preluându-i ideile exprimate în lucrările anterioare. În această lucrare încerc să arăt, pe baza unor analize anterioare, că ambii oameni de știință au greșit: Robert Hooke pentru că teoria sa nu era în fond decât idei care nu s-ar fi materializat niciodată fără suportul matematic al lui Isaac Newton; iar acesta din urmă a greșit nerecunoscând niciun merit al lui Hooke în elaborarea teoriei gravitației. Mai mult, după moartea lui Hooke și preluarea prezidenției Societății Regale, Newton a înlăturat orice urmă din instituție a fostului președinte, Robert Hooke. De asemenea, La negarea contribuției lui Hooke a contribuit și statutul său social ”inferior”, fiind poreclit de contemporani ”mecanicul”, spre deosebire de Sir Isaac Newton cel nobil. Pentru aceasta detaliez acuzațiile și argumentele fiecăreia dintre părți, și cum a fost percepută această dispută de către contemporanii celor doi. Finalizez lucrarea cu concluziile desprinse din cuprins.

Cuvinte cheie: Isaac Newton, Robert Hooke, legea gravitației, prioritate, plagiat

CUPRINS

Abstract
Introducere
Contribuţia lui Robert Hooke la legea gravitaţiei universale
Contribuţia lui Isaac Newton la legea gravitaţiei universale
Acuzaţia lui Robert Hooke privind prioritatea sa asupra legii gravitaţiei universale
Apărarea lui Newton
Controversa în opinia altor oameni de ştiinţă contemporani
Ce spun susţinătorii lui Isaac Newton
Ce spun susţinătorii lui Robert Hooke
Concluzii
Note
Bibliografie

DOI: 10.13140/RG.2.2.22061.38888

(29.11.2017)

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/controversa-dintre-isaac-newton-si-robert-hooke-despre-prioritatea-legea-gravitatiei/

Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației

Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică

Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologicăO analiză a conceptelor de euristica și toleranță metodologică dezvoltate de Lakatos, pe baza articolului ”Falsification and the methodology of scientific research programmes”, publicat pentru prima dată în 1970 și apoi în cartea The methodology of scientific research programmes, Volume I. Am analizat, în acest text, exemplificarea autorului pentru programul de cercetare al emisiei de lumină (în fizica cuantică timpurie) al lui Bohr. O exemplificare detaliată a conceptelor este prezentată de Lakatos în secțiunea ”Newton’s effect on scientific standards” din aceeași carte. De asemenea, am făcut dese referiri la cartea Proofs and Refutations (Lakatos 1976) publicată de Lakatos în 1976, în care expune viziunea sa euristică printr-o aplicare directă la evoluția matematicii, și am apelat și la articole ale altor autori pentru analiza celor două concepte în viziunea lui Lakatos.

Cuvinte cheie: Imre Lakatos, euristica, toleranța metodologică

CUPRINS

Abstract
1 Prezentarea generală
1.1 Falsificaţionismul dogmatic (sau naturalist)
1.2 Falsificarea metodologică
1.3 Falsificaţionismul metodologic sofisticat
2 Toleranţa metodologică
3 Euristica
3.1 Euristica negativă: „nucleul dur” al programului
3.2 Euristica pozitivă: „centura de protecţie” a programului
3.3 Bohr: un exemplu de program de cercetare
3.4 Proofs and Refutations
4 Concluzii
Bibliografie

DOI: 10.13140/RG.2.2.35405.28649

Ediția MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/imre-lakatos-euristica-si-toleranta-metodologica/

Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică

Filosofia tehnologiei blockchain – Ontologii

Filosofia tehnologiei blockchain - OntologiiDespre necesitatea şi utilitatea dezvoltării unei filosofii specifice tehnologiei blockchain, accentuând pe aspectele ontologice. După o Introducere în care evidenţiez principalele direcţii filosofice pentru această tehnologie emergentă, în Tehnologia blockchain explicitez modul de funcţionare al blockchain, punând în discuţie direcţiile ontologice de dezvoltare în Proiectarea şi Modelarea acestei tehnologii. Următoarea secţiune este dedicată principalei aplicaţii a tehnologiei blockchain, Bitcoin, cu implicaţiile sociale ale acestei criptovalute. Urmează o secţiune de Filosofie în care identific tehnologia blockchain cu conceptul de heterotopie dezvoltat de Michel Foucault şi o interpretez în lumina tehnologiei notaţionale dezvoltată de Nelson Goodman ca sistem notaţional. În secţiunea Ontologii dezvolt două direcţii de dezvoltare considerate de mine ca importante: Ontologia narativă, bazată pe ideea de ordine şi structură a istoriei transmise prin naraţia istoriei a lui Paul Ricoeur, şi un sistem ontologic bazat pe Ontologiile de intreprindere, bazat pe conceptele şi modelele de intreprindere specifice webului semantic, şi pe care eu îl consider cel mai bine dezvoltat şi cel care va deveni, probabil, sistemul ontologic formal, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele economice şi juridice ale tehnologiei blockchain. În Concluzii vorbesc despre direcţiile viitoare de dezvoltare a filosofiei tehnologiei blockchain în general ca o teorie explicativă şi robustă din punct de vedere fenomenologic, consistentă şi care să permită testabilitatea, şi a ontologiilor în special, argumentând pentru necesitatea unei adopţii globale a unui sistem ontologic pentru a dezvolta soluţii transversale şi a rentabiliza tehnologia.

Cuvinte cheie: filosofie, blockchain, ontologie, bitcoin, proiectare, modele

CUPRINS

Abstract
Introducere
Tehnologia blockchain
– – – Proiectare
– – – Modele
Bitcoin
Filosofia
Ontologii
– – – Ontologii narative
– – – Ontologii de intreprindere
Concluzii
Note
Bibliografie

DOI: 10.13140/RG.2.2.25492.35204

Data: 1 februarie 2019

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/filosofia-tehnologiei-blockchain-ontologii/

Filosofia tehnologiei blockchain – Ontologii