Proiectarea, dezvoltarea şi întreţinerea siturilor web

Proiectarea, dezvoltarea şi întreţinerea siturilor webUn ghid pentru dezvoltatorii web, cu accent pe HTML, XML, JavaScript, SQL, tehnologii web, software web, software pentru dezvoltare web, aplicaţii web, şabloane pentru aplicaţii web, AJAX, servicii web, sindicalizarea web, web design, situri web, găzduirea web, analiza siturilor web, documente de lucru, şi abordarea unor noţiuni de bază pentru cele mai folosite sisteme de management al conţinutului: Drupal, Joomla, şi WordPress.
Dezvoltarea web este un termen larg, care cuprinde orice activitate legată de dezvoltarea unui sit web pentru World Wide Web sau intranet. Aceasta poate include dezvoltarea afacerilor prin comerţ electronic (e-commerce), web design, dezvoltarea de conţinut web, programare specifică, configurarea serverelor web, etc. Dezvoltarea web include atât realizarea unor simple pagini web statice cu text, până la cele mai complexe aplicaţii Internet, afaceri electronice (ebusiness), sau servicii de reţele sociale.
Proiectarea paginilor web este un proces de conceptualizare, planificare, modelare şi execuţie a conţinutului media electronic livrat pe Internet într-o formă tehnică (precum limbajele markup) adecvată pentru interpretarea şi afişarea într-un browser web sau altă interfaţă grafică pentru utilizatori (graphical user interface, GUI).
Scopul proiectării web este crearea unui sit web (o colecţie de fişiere electronice încărcate pe unul sau mai multe servere) cu conţinut (care poate include caracteristici sau interfeţe interactive) pentru utilizatorul final sub forma paginilor web. Astfel de elemente precum textele, formularele, şi imaginile (GIF, JPG, PNG) pot fi plasate în pagini folosind taguri HTML, XHTML sau XML. Afişarea unor elemente media mai complexe (grafici vectoriale, animaţii, video, sunete) necesită de obicei plugin-uri precum Flash, QuickTime, Java run-time environment, etc. Plugin-urile sunt incluse în paginile web folosind taguri HTML sau XHTML.

CUPRINS:

Dezvoltare web
– Industria dezvoltării web
– Codare client în dezvoltarea web
– Codificare partea de server
– Codificare partea de server şi client
– Considerente de securitate
– Dezvoltarea web agilă
– – Principiile agile
– – Prezentarea generală
– – – Iterativ, incremental şi evolutiv
– – – Comunicare eficientă şi faţă-în-faţă
– – – Buclă de feedback şi ciclu de adaptare foarte scurte
– – – Focalizare pe calitate
– Aplicaţii compozite (Mashup)
– – Tipuri de mashup
– – – Prin API
– – Activatori mashup
– – – Istorie
– – – Resurse web
– – Provocări în integrarea datelor
– – – Nepotrivirea de text-date
– – – Identitatea obiectului şi scheme separate
– – – Nivelurile de abstractizare
– – – Calitatea datelor
– – Aspecte arhitecturale ale mashup-urilor
– – Mashup sau portal?
– – Mashup de afaceri
– Foi de stil (Style sheets)
– – Beneficii
– – Viteza
– – Mentenabilitatea
– – Accesibilitate
– – Personalizare
– – Coerenţa
– – Portabilitate
– – Dezavantaje practice actuale
– – – Adoptarea limitată fără instrumente de analiză şi generare
– Limbaje de programare folosite în site-urile web cele mai populare*:
– Optimizarea performanţelor web
– – Cele mai bune practici
– Testarea unui site web şi a aplicaţiilor web
– – Instrumente pentru testarea performanţelor aplicaţiilor web
– – Teste de securitate web
– – Testarea interfeţei cu utilizatorul a aplicaţiilor web
– – Instrumente de testare web în sursă deschisă
– – Instrumente de testare web pe bază de Windows
– – Instrumente de testare pe bază de cloud
– Dezvoltatori web
HTML
– Istoria HTML
– – Origini
– – Primele specificaţii
– Marcare HTML
– – Caracteristici hipertext care nu se regăsesc în HTML
– Elementele HTML
– – Exemple de elemente
– Atribute HTML
– Referinţe pentru caractere şi entităţi
– Tipuri de date
– Declaraţia tipului de document
– HTML semantic
– – HTML Semantic Vechi Simplu (POSH)
– – – Scop
– – – Cerinţe
– Variaţii HTML
– – HTML pe bază de SGML vs. HTML pe bază de XML
– – HTML tranziţional vs. HTML strict
– – Frameset vs. tranziţional
– – Rezumatul versiunilor specificaţiilor
– – WhatWG HTML vs. HTML5
– HTML5
– – Caracteristicile HTML5
– – – Marcarea
– – – Noi API-uri
– – – XHTML5 (HTML5 serializat XML)
– – – Manipularea erorilor
– – – Popularitate
– – – Diferenţe între HTML 4.01 şi XHTML 1.x
– Atributul alt în HTML şi XHTML
– – Exemplu
– – Concepţii greşite obişnuite
– – Imagini decorative
– Editoare HTML
– – Tipuri de editoare HTML
– – – Editoare de text
– – – Editoare de obiecte
– – – Editoare WYSIWYG
– – – Editoare WYSIWYM
XML
– Avantajele utilizării XML
– Structura XML
JavaScript
– JavaScript în pagini web
– JavaScript în HTML
– – JavaScript ca instrument de dezvoltare
SQL
– Sintaxa SQL
– – Elemente de limbaj
– – Operatori
Tehnologii web
– .htaccess
– – Format
– – Utilizare comună
– – Avantaje
– – Dezavantaje
– Autentificarea prin formular HTTP+HTML
– – Interacţiunea
– – Considerente de adopţie
– – Considerente de securitate
– – Cod
– Corelarea site-urilor web
– – Utilizări
– – Tipuri de corelare
– – – Structură similară
– – – Acelaşi server sau reţea
– – – Acelaşi proprietar
– – – Conţinut similar
– – – Din aceeaşi categorie
– – – Acelaşi ID de urmărire
– FastCGI
– – Istoria FastCGI
– Tehnologii asistive folosite în navigarea pe Internet
Software web
– Contoare web
– – Scheme cu contoare
– Software pentru salvare pagini web pentru utilizare offline
– – Detalii despre software-ul specific
– – – Scrapbook
– – – Video
– Acceleratoare web
– – Technici
– Motoare pentru template-uri web
– – Tipuri
– – Caracteristici tipice
– – Exemple
– – Beneficii
– Software Wiki
– Browsere web
– – Istoric
– – Browsere web curente
– – Firefox
– – Detectarea browserului (Browser sniffing)
– – – Metode de detecţie
– – – Probleme şi standarde
Software pentru dezvoltare web
– Constructori de site-uri web
– – Online vs. offline
– – Comparaţie între constructorii de site web
– Adobe Flash
– – Format
– – 3D
– – Video Flash
– – Audio Flash
– – Limbaj de scripting
– – Dependenţa vânzătorilor
Aplicaţii web
– Istoria aplicaţiilor web
– Structura
– Utilizarea în afaceri
– Scrierea aplicaţiilor web
– Securitatea aplicaţiilor web
– Aplicaţii
– Beneficii
– Dezavantaje
– Interfaţa în aplicaţiile web
– Aplicaţii Extinse pe Internet
– – Dezvoltare
– – Şabloane
– – Pluginuri RIA şi medii de testare
– – Adobe Integrated Runtime
– – Adobe Kuler
– e-Mail pe web (Webmail)
– – Interpretare şi compatibilitate
– – Probleme de confidenţialitate
– Roboţi web
– Jocuri online
– – Categorii de jocuri online
– – – Definiţie
– – – Jocuri first-person shooter
– – – Jocuri de strategie în timp real
– – – Jocul online cross-platform
– – – Jocuri pentru browsere
– – – Jocurile online cu foarte mulţi jucători
– – Guvernarea jocurilor online
Şabloane pentru aplicaţii web
– Istoria şabloanelor cadru pentru aplicaţii
– Arhitecturi ale şabloanelor pentru aplicaţii web
– – Model view controller (MVC)
– – Sisteme de Management al Conţinutului
– JavaServer Faces
– – Versiuni JSF
– CherryPy
– – Interfaţa Pythonică
AJAX
– Istorie
– Tehnologii Ajax
– Critici
– – Avantaje
– – Dezavantaje
– Exemplu de interogare Ajax
– JSON
– – Ce este JSON?
– – Tipuri de date şi sintaxa
– – Probleme de portabilitate a datelor
– – Folosirea JSON în JavaScript
– – Tipuri de date native nesuportate
– – Scheme şi metadate
– – – JSON Schema
– – Tip MIME
– – Aplicaţii
– – – JSON-RPC
– – – Ajax
– – Probleme de securitate
– – – JavaScript eval ()
– – Referinţe de obiecte
– – Comparaţie cu alte formate
– – – YAML
– – – XML
– – – Modele
– jQuery
Servicii web
– Explicaţie
– Specificaţii pentru serviciile web
– – Liste de standarde de servicii web
– – Specificaţii XML
– – Specificaţii mesagerie
– – Specificaţii schimburi metadata
– – Specificaţii securitate
– – Confidenţialitate
– – Specificaţii funcţionalitate meagerie
– – Specificaţii resurse
– – Specificaţii organizaţii interoperabilitate servicii web (WS-I)
– – Specificaţii procese de afaceri
– – Specificaţii tranzacţii
– – Specificaţii management
– – Specificaţii de prezentare orientată
– – Specificaţii de draft
– – Alte
– – Standardizare
– – – Profile
– – – Specificaţii suplimentare, WS
– Sisteme de operare web
– – Istoria sistemelor de operare pe web
– Mesageria instant
– – Standardizarea mesageriilor instant
– Motoare de căutare pe Internet
– – Cum funcţionează motoarele de căutare
– – Politici de indexare ale motoarelor de căutare
– Maparea pe web
– – Dezvoltarea şi implementarea mapării web
– Aplicaţii de intreprindere
– – Integrarea Aplicaţiilor de Intreprindere
– – – Avantaje şi dezavantaje
– – – Viitorul EAI
Sindicalizarea web
– Motivare
– Istoric
– Limbaje de marcare a sindicalizării conţinutului
– – Limbaje de marcare majore
– – Limbaje de marcare minore
– – Limbaje de marcare specializate
– – Limbaje de marcare istorice
– Modele de sindicalizare comercială
– Creatorii de conţinut
– Agregatoare de ştiri
– – Funcţii
– – – Web
– – – Software client
– – – Biblioteci client
– Podcast
– – Istoria drepturilor de autor pentru podcast
– hAtom
Web design
– Istoria web design-ului
– Abilităţi şi tehnici în web design
– – Design de marketing şi comunicare
– – Design pentru experienţa de utilizare şi design interactiv
– – Aspectul paginii
– – Tipografie
– – Grafică în mişcare
– – Calitatea codului
– Designul paginii de start
– Cascading Style Sheets (CSS)
– – Sintaxa CSS
– – – Selectori
– – – Blocul de declaraţii
– – – Utilizarea
– – – Surse
– – – Schema de prioritate CSS (de la cea mai mare la cea mai mică)
– – – Specificitatea
– – – Moştenirea
– – – Spaţiu gol
– – Suport pentru browser
– Şabloane CSS
– – Lista şabloanelor CSS
– – – Sisteme grilă
– – Generatoare de grile
– Web design responsiv
– – Concepte înrudite
– – – Mobil în primul rând, JavaScript discret, şi îmbunătăţire progresivă
– – – Îmbunătăţire progresivă bazată pe detecţia browserului, dispozitivului, sau caracteristicii
– – Provocări şi alte abordări
Drupal
– Evoluţia Drupal
– Drupal standard
– – Module de bază
– – Cerinţe minime de sistem:
– Teme Drupal
– Traduceri şi actualizări Drupal
– – Traduceri
– – Notificări de auto-actualizare
– Extensii Drupal
– – Contribuţii la module Drupal
– Noduri Drupal
– – Crearea de noduri
– Critici
– – Uzabilitatea
– – Curba de învăţare
– – Compatibilitatea cu versiunile anterioare (pentru dezvoltarea de software)
– – Performanţa / scalabilitatea
– – Integrabilitatea cu structurile de găzduire
– – Căutarea în sistemul de bază Drupal este ineficientă în cazul căutării de conţinut
– Ce poţi face cu Drupal CMS?
– – Site-ul cu conţinut static
– – Site-ul web cu conţinut dinamic
– – Blog pentru unul sau mai mulţi autori
– – Site pentru o anumită comunitate
– – Platformă pentru date în sursă deschisă
– – Avantajele site-urilor web pe bază de Drupal
– – – Preţ
– – – Extensibilitate
– – – Caracteristici
– – – Comunitate
– Instalarea
– – Cerinţe de sistem – Cea mai bună configuraţie
– – Instalare
– – – Pasul 1 : Descărcaţi pachetul de instalare
– – – Pasul 2 : Încărcaţi în folderul public_html
– – – Pasul 3 : Crearea unei noi baze de date
– – – Pasul 4: Rulaţi scriptul de instalare
– – – Pasul 5: Introduceţi detaliile bazei de date
– – – Pasul 6: Introduceţi informaţiile site-ului dvs.
– – – Pasul 7: Gata!
– – Probleme care pot apare
Joomla
– Istoria Joomla!
– – Evolutia Joomla!
– Comunitatea Joomla!
– Opţiuni Joomla!
– Dezavantajele Joomla!
– Instalarea Joomla!
– – De ce să folosiţi Joomla pentru site-uri web?
– – – Ce este un CMS?
– – – Ce poate face Joomla?
– – – Cine foloseste Joomla?
– – – Cum vă va ajuta Joomla?
– – Cerinţe minime pentru instalarea Joomla!
– Ce site-uri web poţi construi cu Joomla?
– – Ce aplicaţii suplimentare se pot construi?
– – Joomla! pare a fi soluţia potrivită pentru mine. Cum pot să încep?
– Scurte sfaturi la instalarea unui site web Joomla
– – Cum creaţi un pachet de instalare Joomla personalizat?
– – – Ce este un pachet de instalare?
– – – Cum pot crea un pachet?
– Administrarea unui site web Joomla!
– – Accesul ca administrator Joomla
– – – Cum vă autentificaţi
– – – Cum vă deconectaţi
– Probleme Joomla!
– – Nu se pot salva modificările de configurare globală
– – – Problema
– – – Cauza
– – – Soluţii sugerate
– – – Explicaţii
WordPress
– Caracteristici WordPress
– Evoluţia WordPress
– Versiuni WordPress
– – WordPress 3.8 “Parker”
– Vulnerabilităţi WodPress
– Multi-blogging cu WordPress
– Dezvoltatori WordPress
– Teme WordPress – Foi de stil, fişiere de funcţii
– – Din ce e compusă o temă
– – – Teme copii (child themes)
– – Foi de stil ale temelor
– – – Ghid pentru foile de stil
– – Funcţii de fişiere
– Bloguri cu WordPress
– De ce să folosiţi WordPress?
– Instalarea
– – Cerinţe pentru instalarea WordPress
– – Instalarea WordPress în 5 minute
– – Instalarea WordPress în detaliu
– – – Pasul 1: Descărcaţi şi extrageţi
– – – Pasul 2: Crearea bazei de date şi a utilizatorului
– – – Utilizarea cPanel
– – – Utilizarea phpMyAdmin
– – – Utilizarea DirectAdmin
– – – Pasul 3: Setarea wp-config.php
Accesibilitatea web
Sit web
– Tipuri de site-uri web
– Proiectarea unui site web
– – Regulile de bază ale unui site web eficient
– – Pagini web cu sau fără derulare în paralaxă?
– Siturile web ca afacere
– Bloguri
– – Modele de servere
– – Clienţi
– – Caracteristici
– – Documentaţie şi suport
– – Exemple
– – – Platforme găzduite de utilizatori
– – – Găzduite de dezvoltatori
– – Video bloguri
– – – Istoria video blogurilor
– HTTP
– – Antete HTTP
– – Mesaje de solicitare
– – Metode de solicitare HTTP
– – – Solicitări antete HTTP
– – Codurile de stare HTTP
– – – Coduri de stare HTTP – 1xx Informaţional
– Uniform Resource Locator
– – URL-uri ca locatori
– – Nume de gazdă (hostnames) pe Internet
– – Istoria URL
– – cURL
– – – Exemplu
– – – Protocoale suportate
– – – Authori şi copyright
Găzduirea web
– Fiabilitate şi timp de operare
– Tipuri de găzduire
– Alegerea planului de găzduire
– Servere web
– – Structura de piaţă
– – Caracteristici comune ale serverelor web
– – Translatarea căii
– – Servere web în mod kernel şi utilizator
– – Limite de sarcină
– – – Cauzele suprasarcinii
– – – Simptomele de suprasarcină
– – – Tehnici de protecţie la suprasarcină
– Panourile de control
– – Pachete de software
– – – Software proprietar
– – – Software gratuit şi în sursă deschisă – FOSS
Analiza siturilor web
– Tehnologii de analiză web on-site
– – Analiza fişierelor de acces pe servere
– – Etichetarea paginii
– – Avantaje ale analizei fişierelor de logare
– – Avantajele etichetării paginii
– – Factorii economici
– Metode hibride
– Geolocaţia vizitatorilor
– Analiza clicurilor
– Analiza comportamentului vizitatorului
– Alte metode
Documente de lucru
– Fişiere ZIP
– – Derivate
– MS Office: Word – .doc
– – Alte formate de fişiere
– Portable Document Format (PDF)
– Fişiere MP3
– – Tehnologii alternative
– Fişiere EPUB pentru cărţi electronice
– – Caracteristici
– Fişiere flash SWF
– Fişiere video MP4
– – Fluxuri de date
– – Metadata
Referințe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – De același autor
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/proiectarea-dezvoltarea-si-intretinerea-siturilor-web/

Proiectarea, dezvoltarea şi întreţinerea siturilor web

Singularitățile ca limite ontologice ale relativității generale

Singularitățile ca limite ontologice ale relativității generaleSingularitățile la care se ajunge în relativitatea generală prin rezolvarea ecuațiilor lui Einstein au fost și încă mai sunt subiectul a numeroase dezbateri științifice: Există sau nu, singularități? Big Bang a fost o singularitate inițială? Dacă singularitățile există, care este ontologia acestora? Este teoria generală a relativității o teorie care și-a arătat limitele în acest caz?
Există singularități, iar teoria generală a relativității, ca de altfel oricare altă teorie științifică din prezent, nu este valabilă în interiorul orizontului evenimentelor. Dar asta nu presupune, așa cum consideră unii oameni de știință, că ea trebuie considerată ca fiind perimată.
După o scurtă prezentare a aspectelor specifice din teoria clasică newtoniană și teoria specială a relativității, și o scurtă prezentare a teoriei generale a relativității, în capitolul Ontologia relativității generale prezint aspectele ontologice specifice relativității generale. Următorul capitol, Singularități, este dedicat prezentării singularităților care rezultă în relativitatea generală, a aspectelor specifice ale găurilor negre și orizontul evenimentelor, inclusiv dezbaterea despre Big Bang ca singularitate inițială, și argumentele în favoarea existenței singularităților. În Ontologia singularităților vorbesc despre posibilitățile de încadrare ontologică a singularităților în general și a găurilor negre în special, despre argumentul găurii pus în evidență de Einstein, și argumentele prezentate de oamenii de știință că nu există singularități și deci că teoria generală a relativității este în impas. Închei cu Concluziile în care expun și reiau pe scurt argumentele care ămi susțin opiniile prezentate mai sus.

Cuvinte cheie: relativitatea generală, teoria general a relativității, Albert Einstein, singularități, găuri negre, orizontul evenimentelor, Big Bang, cosmologie, gravitație

CUPRINS

Abstract
Introducere
– – – Teoria clasică şi relativitatea specială
– – – Relativitatea generală (RG)
1 Ontologia relativităţii generale
2 Singularităţi
– – – Găuri negre
– – – – – – Orizontul evenimentelor (OE)
– – – Big Bang (BB)
– – – Există singularităţi?
3 Ontologia singularităţilor
– – – Ontologia găurilor negre
– – – Argumentul găurii
– – – Nu există singularităţi
Concluzii
Bibliografie
Note

DOI: 10.13140/RG.2.2.17470.18242

Data: 01.06.2018

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/singularitatile-ca-limite-ontologice-ale-relativitatii-generale/

Singularitățile ca limite ontologice ale relativității generale

Fizica simplificată

Fizica simplificatăO introducere în teoriile şi conceptele, forţele fundamentale şi particule, metode şi tabele utilizate în fizică, subdomenii şi domenii ştiinţifice înrudite, cu accent pe înţelegerea fenomenelor fizice.

Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile.
Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, faţă de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura  mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare faţă de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității îşi găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne.

CUPRINS:

Fizica
– Scurtă istorie
– Fizica şi filozofia
– Teorii de bază în fizică
– – Fizica clasică
– – Fizica modernă
– – Diferenţa între fizica clasică şi fizica modernă
– Cercetarea în fizică
– – Metode ştiinţifice
– – Teorie şi experiment
– Domenii de aplicare şi obiective
– – Domenii de cercetare
– – Direcţii de dezvoltare
– – Direcţii actuale de cercetare
Teorii
– Fizica teoretică
– – Teorii recunoscute
– – Teorii propuse
– – Teorii marginale
Teorii recunoscute
– Termodinamica
– – Legile termodinamicii
– – Concepte în termodinamică
– – Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură
– – Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune
– – Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic
– – Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic
– – Sisteme termodinamice
– – Stări termodinamice
– Mecanica statistică
– Relativitatea specială
– – Motivaţia pentru teoria relativităţii speciale
– – Invarianţa vitezei luminii
– – Lipsa unui cadru de referinţă absolut
– – Echivalenţa dintre energie şi masă
– – Simultaneitatea
– – Evoluţia teoriei relativităţii speciale
– Teoria relativităţii generale
– – Dezvoltarea relativităţii şi a relativităţii speciale
– – Gaura de vierme
– – – Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp
– – – Universul nostru, într-o gaură neagră
– – – Concluzii
– Mecanica cuantică
– – Descrierea teoriei
– – Formularea matematică
– – Interacţia cu alte teorii ale fizicii
– – Istoria, filozofia şi viitorul mecanicii cuantice
– – – Istoria
– – – Filozofia
– – – Viitorul
– – Optica cuantică
– – – Electronica cuantică
– – Laser
– – – Concepte de bază
– – – Terminologie
– – – Construcţia unui laser
– – – Fizica laserilor
– – – Extreme Light Infrastructure
– – – Arme cu laser
– Teoria câmpului cuantic
– – Probleme ale mecanicii cuantice obişnuite
– – Câmpuri cuantice
– Modelul Standard
– – Teste, predicţii şi provocări
Teorii propuse
– Teoria finală (Theory of everything)
– – Idei speculative
– Teoria marii unificări
– Teoria M
– – Relaţia teoriei M cu supercorzile şi supergravitaţia
– – Caracteristici ale teoriei M
– Gravitaţia cuantică în buclă
– – Incompatibilitatea dintre mecanica cuantică şi relativitatea generală
– – Buclele Wilson şi reţelele de spin
– – Gravitaţia cuantică în buclă şi cosmologia cuantică
– – Testele experimentale de GCB
– Emergenţa
Teorii marginale
– Fuziunea la rece
– – Fuziunea cu bule
– Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei
– Eter luminifer
– – Dezavantaje şi critici
– Energia orgonică
– – Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice
– – Cărţile lui Reich
Concepte
– Mecanica clasică
– – Istoria
– – Statica
– – – Vectori
– – – Forţa
– – – Momentul forţei
– – – Ecuaţiile de echilibru
– – – Momentul de inerţie
– – – Solide
– – – Fluide
– – Dinamica
– – – Principii
– – – Dinamica liniară şi de rotaţie
– – – Forţa
– – – Legile lui Newton
– – Frecarea
– – – Legile frecării uscate
– – – Reducerea frecării
– Materia
– – Antimateria
– Energia
– – Legile conservării în fizică
– – – Filosofia legilor de conservare
– – Masa
– – – Masa inerţială
– – – Masa gravitaţională
– – – Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională
– – – Consecinţele relativităţii
– – Cantitatea de mişcare (impulsul)
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica clasică
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica relativistă
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica cuantică
– – Momentul cinetic
– – Spinul
– – – Istoria
– – – Aplicaţii
– Dimensiuni
– – Timpul
– – – Măsurarea timpului
– – – Timpul în inginerie şi fizica aplicată
– – – Timpul în filosofie şi fizica teoretică
– – Spaţiu-timp
– – – Cadrul de referinţă
– – – Câteva fapte generale despre spaţiu-timp
– – – Este spaţiul-timp cuantificat?
– – Viteza
– – Forţa
– – – Relaţiile dintre unităţile de forţă şi unităţile de masă
– – – Unităţi imperiale de forţă
– – Momentul forţei
– Sisteme fizice
– Unde
– – Exemple de unde
– – Proprietăţi caracteristice
– – Unde transversale şi longitudinale
– – Polarizarea
– – Descriere fizică a unei unde
– – Unde de deplasare
– – Ecuaţia undelor
– – Entanglementul cuantic
– – Magnetism
– – – Dipoli magnetici
– – – Modele de materiale magnetice
– – Electricitatea
– – – Istorie
– – – Puterea electrică
– – – Curentul electric
– – – Fenomene electrice în natură
– – Radiaţia electromagnetică
– – Temperatura
– – – Unităţi de temperatură
– – – Bazele teoretice
– – – Capacitatea termică
– – – Temperatura în gaze
– – – Măsurarea temperaturii
– – – Temperaturi negative
– – Entropia
– – – Schimbarea de entropie în motoarele termice
– – – Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann
– – – Măsurarea entropiei
– – Informaţia în fizică
– – – Informaţia clasică vs informaţia cuantică
– – – Informaţii clasice
– – – Informaţiile fizice şi entropia
– Tranziţii
– – Tranziţii de fază
– – – Clasificarea tranziţiilor de fază
– – – – Clasificarea Ehrenfest
– – – – Clasificarea modernă a tranziţiilor de fază
– – – Proprietăţi ale tranziţiilor de fază
– – – – Puncte critice
– – – – Simetria
– – – – Exponenţi critici şi clase de universalitate
– – Supraconductibilitatea
– – – Istoria
– – – Teorii ale supraconductibilităţii
– – – Aplicaţii tehnologice ale supraconductibilităţii
– – – Proprietăţile elementare ale supraconductorilor
– – Superfluiditatea
Forţe fundamentale
– Gravitaţia
– – Despre legea gravitaţiei universale a lui Newton
– – – Forma vectorială
– – – Istorie
– – – Reticenţele lui Newton
– – – Comparaţie cu forţa electromagnetică
– – Teoria relativităţii generale a lui Einstein
– – – Mecanica cuantică şi ondulatorie
– – Situaţii specifice
– – – Gravitaţia Pământului
– – – Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului
– – – Gravitaţia și astronomia
– – – Radiația gravitațională
– – – Viteza gravitaţiei
– Electromagnetism
– – Descrierea matematică
– – Câmp electric E
– – Metoda electromagnetică
– – Electrostatica
– – – Serii triboelectrice
– – – Generatoare electrostatice
– – – Neutralizarea sarcinilor
– – – Inducţia sarcinilor
– – – Electricitatea „statică”
– Forţa nucleară slabă
– Forţa nucleară tare
Particule
– Particule elementare
– – Proprietăţi conceptuale
– – – Dimensiunea
– – – Compoziţia
– – Modelul Standard în fizica particulelor elementare
– – – Fermioni fundamentali
– – – – Antiparticule
– – – – Cuarci
– – – Bosoni fundamentali
– – – – Gluoni
– – – – Bosoni electroslabi
– – – – Bosonul Higgs
– – Extensii ale Modelului Standard în fizica particulelor elementare
– – – Marea unificare
– – – Supersimetria
– – – Teoria corzilor
– – – Teoria preonilor
– Atomi
– – Modele istorice de atomi
– – Nucleul atomic
– Protoni
– Neutroni
– – Istoric
– – – Evoluţia actuală
– Electroni
– – Istoria
– – Detalii tehnice
– – Electricitate
– Cuarci
– Fotoni
– Gluoni
– Bosoni W şi Z
– – Bosonul Higgs
– Gravitoni
– Neutrino
– – Neutrino, noul sistem de comunicaţii
– – Telefonul – particulă
– – Comunicaţii cu submarinele
– – Mesaje pentru călătoria în timp
– Cvasiparticule
– – Relaţia cu mecanica cuantică multi-corp
– – Distincţia între cvasiparticule şi excitaţii colective
– – Efectul asupra proprietăţilor colective
– – Istoria
– Fononi
– – Unde de reţea
– – Fononi acustici şi optici
Subdomenii
– Acustica
– – Concepte fundamentale ale acusticii
– – – Propagarea undelor: nivele de presiune
– – – Propagarea undelor: frecvenţa
– – – Transducţia în acustică
– Astrofizica
– – Erupţii solare
– – – Evoluţia exploziilor solare
– – – Impactul exploziilor solare asupra omenirii
– – – – Ejecţia masei coronariene
– – – – Misiunile spaţiale
– – – – Întreruperi de energie electrică
– Fizica atomică, moleculară, şi optică
– – Apa grea
– – Osmoza
– Fizica computaţională
– Fizica materiei condensate
– Criogenia
– Mecanica fluidelor
– Optica
– – Optica clasică
– – Optica modernă
– Fizica plasmei
– Fizica particulelor
– – Istoria
– – Modelul Standard
– – Fizica particulelor experimentală
– – Obiecţii
– – Politici publice
Metode
– Metode ştiinţifice
– – Elementele metodelor ştiinţifice idealizate
– – Aspecte ale metodelor ştiinţifice
– – – Observaţia
– – – Ipoteza
– – – Predicţia
– – – Verificarea
– – – Evaluarea
– – – Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice
– Mărimi fizice
– Măsurători fizice
– Analiza dimensională
– – Exemplu aplicat
– Statistica
Tabele
– Legile fizicii
– Constante fizice
– Sistemul Internaţional pentru unităţi de măsură
– – Origine
– – Scrierea SI
– – Unităţi de bază în Sistemul Internaţional SI
– – – Lungime (l)
– – – Masa (m)
– – – Timp (t)
– – – Curentul electric (I)
– – – Temperatura termodinamică (T)
– – – Cantitatea de substanţă (n)
– – – Intensitatea luminoasă (I)
– – Unităţi SI derivate
– – Prefixe SI în fizică
– – – Unităţi folosite în afara SI
– Unităţi fizice
– – Unităţi ca dimensiuni
– – Unităţi de bază şi derivate
– – Conversia unităţilor
– – Prefixele in sistemul SI
– – Sfaturi şi reguli pentru calcule cu unităţi fizice
Istoria
– Fizica în antichitate
– Fizica în Evul Mediu
– Fizica în sec. XVI-VIII
– Fizica în sec. XIX
– Fizica în sec. XX
Probleme nerezolvate în fizică
Domenii interdisciplinare
– Fizica aplicată (Fizica tehnologică)
– Fizica acceleratorilor
– – Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF
– – Dinamica fluxului
– – Coduri de modelare
– – Diagnosticările fluxului
– – Toleranţele maşinii
Domenii înrudite
– Relaţia fizicii cu alte domenii
– – Cerinţe preliminare
– – Applicaţii şi influenţe
– Astronomia
– – Scurtă istorie
– – Subdomenii ale astronomiei. Cum se obţin informaţiile în astronomie.
– – – După subiect
– – – Modalităţi de obţinere a informaţiilor
– – Telescoape
– – – Tipuri de telescoape
– – Planetele rătăcitoare
– Biofizica
– – Subiecte în biofizică şi domenii conexe
– – Biofizicieni celebri
– Chimia fizică
– – Concepte-cheie
– Cosmologia
– – Subiecele din cosmologie includ:
– – – Cosmologia fizică
– – – Cosmologii alternative
– – – Cosmologia filosofică
– – – Cosmologia religioasă
– Electronica
– – Exemplu
– Geofizica
– – Metode
– – – Geodezie
– – – Sonde spaţiale
– – Cutremure
– Fizica chimică
– Ingineria
– – Sarcina ingineriei
– – Rezolvarea problemelor
– – Utilizarea calculatoarelor
– – Etimologia
– – Conexiunile cu alte discipline
– Ştiinţa materialelor
Pseudofizica
– Anti-gravitaţia
– – Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei
– – Soluţii ipotetice
– – – Scuturi gravitaţionale
– – – Cercetări în relativitatea generală în anii 1950
– – – A cincea forţă
– – – „Unităţi distorsionate” în relativitatea generală
– – – Breakthrough Propulsion Physics Program
– – Încercări experimentale şi comerciale
– – – Dispozitive giroscopice
– – – Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown
– – – Cuplarea gravitoelectrică
– – – Premiul Göde
– Eter luminifer
– – Dezavantaje şi critici
– Fuziunea la rece
– – Fuziunea cu bule
– – Rezultate
– – – Producţia de energie şi căldura în exces
– – – Heliu, elemente grele, şi neutroni
– – Mecanisme propuse
Referinţe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – Contact

Ediția MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/fizica-simplificata/

Fizica simplificată

Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației

Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației Una din cele mai disputate controverse privind prioritatea unor descoperiri științifice este cea privind legea gravitației universale, între Isaac Newton și Robert Hooke. În acest eseu extind o lucrare mai veche pe aceeași temă, ”Isaac Newton vs. Robert Hooke în legea gravitației universale”. Hooke l-a acuzat pe Newton de plagiat, preluându-i ideile exprimate în lucrările anterioare. În această lucrare încerc să arăt, pe baza unor analize anterioare, că ambii oameni de știință au greșit: Robert Hooke pentru că teoria sa nu era în fond decât idei care nu s-ar fi materializat niciodată fără suportul matematic al lui Isaac Newton; iar acesta din urmă a greșit nerecunoscând niciun merit al lui Hooke în elaborarea teoriei gravitației. Mai mult, după moartea lui Hooke și preluarea prezidenției Societății Regale, Newton a înlăturat orice urmă din instituție a fostului președinte, Robert Hooke. De asemenea, La negarea contribuției lui Hooke a contribuit și statutul său social ”inferior”, fiind poreclit de contemporani ”mecanicul”, spre deosebire de Sir Isaac Newton cel nobil. Pentru aceasta detaliez acuzațiile și argumentele fiecăreia dintre părți, și cum a fost percepută această dispută de către contemporanii celor doi. Finalizez lucrarea cu concluziile desprinse din cuprins.

Cuvinte cheie: Isaac Newton, Robert Hooke, legea gravitației, prioritate, plagiat

CUPRINS

Abstract
Introducere
Contribuţia lui Robert Hooke la legea gravitaţiei universale
Contribuţia lui Isaac Newton la legea gravitaţiei universale
Acuzaţia lui Robert Hooke privind prioritatea sa asupra legii gravitaţiei universale
Apărarea lui Newton
Controversa în opinia altor oameni de ştiinţă contemporani
Ce spun susţinătorii lui Isaac Newton
Ce spun susţinătorii lui Robert Hooke
Concluzii
Note
Bibliografie

DOI: 10.13140/RG.2.2.22061.38888

(29.11.2017)

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/controversa-dintre-isaac-newton-si-robert-hooke-despre-prioritatea-legea-gravitatiei/

Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației

Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică

Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologicăO analiză a conceptelor de euristica și toleranță metodologică dezvoltate de Lakatos, pe baza articolului ”Falsification and the methodology of scientific research programmes”, publicat pentru prima dată în 1970 și apoi în cartea The methodology of scientific research programmes, Volume I. Am analizat, în acest text, exemplificarea autorului pentru programul de cercetare al emisiei de lumină (în fizica cuantică timpurie) al lui Bohr. O exemplificare detaliată a conceptelor este prezentată de Lakatos în secțiunea ”Newton’s effect on scientific standards” din aceeași carte. De asemenea, am făcut dese referiri la cartea Proofs and Refutations (Lakatos 1976) publicată de Lakatos în 1976, în care expune viziunea sa euristică printr-o aplicare directă la evoluția matematicii, și am apelat și la articole ale altor autori pentru analiza celor două concepte în viziunea lui Lakatos.

Cuvinte cheie: Imre Lakatos, euristica, toleranța metodologică

CUPRINS

Abstract
1 Prezentarea generală
1.1 Falsificaţionismul dogmatic (sau naturalist)
1.2 Falsificarea metodologică
1.3 Falsificaţionismul metodologic sofisticat
2 Toleranţa metodologică
3 Euristica
3.1 Euristica negativă: „nucleul dur” al programului
3.2 Euristica pozitivă: „centura de protecţie” a programului
3.3 Bohr: un exemplu de program de cercetare
3.4 Proofs and Refutations
4 Concluzii
Bibliografie

DOI: 10.13140/RG.2.2.35405.28649

Ediția MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/imre-lakatos-euristica-si-toleranta-metodologica/

Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică

Filosofia tehnologiei blockchain – Ontologii

Filosofia tehnologiei blockchain - OntologiiDespre necesitatea şi utilitatea dezvoltării unei filosofii specifice tehnologiei blockchain, accentuând pe aspectele ontologice. După o Introducere în care evidenţiez principalele direcţii filosofice pentru această tehnologie emergentă, în Tehnologia blockchain explicitez modul de funcţionare al blockchain, punând în discuţie direcţiile ontologice de dezvoltare în Proiectarea şi Modelarea acestei tehnologii. Următoarea secţiune este dedicată principalei aplicaţii a tehnologiei blockchain, Bitcoin, cu implicaţiile sociale ale acestei criptovalute. Urmează o secţiune de Filosofie în care identific tehnologia blockchain cu conceptul de heterotopie dezvoltat de Michel Foucault şi o interpretez în lumina tehnologiei notaţionale dezvoltată de Nelson Goodman ca sistem notaţional. În secţiunea Ontologii dezvolt două direcţii de dezvoltare considerate de mine ca importante: Ontologia narativă, bazată pe ideea de ordine şi structură a istoriei transmise prin naraţia istoriei a lui Paul Ricoeur, şi un sistem ontologic bazat pe Ontologiile de intreprindere, bazat pe conceptele şi modelele de intreprindere specifice webului semantic, şi pe care eu îl consider cel mai bine dezvoltat şi cel care va deveni, probabil, sistemul ontologic formal, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele economice şi juridice ale tehnologiei blockchain. În Concluzii vorbesc despre direcţiile viitoare de dezvoltare a filosofiei tehnologiei blockchain în general ca o teorie explicativă şi robustă din punct de vedere fenomenologic, consistentă şi care să permită testabilitatea, şi a ontologiilor în special, argumentând pentru necesitatea unei adopţii globale a unui sistem ontologic pentru a dezvolta soluţii transversale şi a rentabiliza tehnologia.

Cuvinte cheie: filosofie, blockchain, ontologie, bitcoin, proiectare, modele

CUPRINS

Abstract
Introducere
Tehnologia blockchain
– – – Proiectare
– – – Modele
Bitcoin
Filosofia
Ontologii
– – – Ontologii narative
– – – Ontologii de intreprindere
Concluzii
Note
Bibliografie

DOI: 10.13140/RG.2.2.25492.35204

Data: 1 februarie 2019

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/filosofia-tehnologiei-blockchain-ontologii/

Filosofia tehnologiei blockchain – Ontologii

Evoluția și etica eugeniei

Evoluția și etica eugenieiAșa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent.
În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei.

Cuvinte cheie: eugenia, etica, genetica, eugenism

CUPRINS

Abstract
Introducere
1. Istoria eugeniei
1.1 Perioada antică
1.2 Darwinismul social
1.3 Francis Galton
1.4 Charles Davenport
1.5 Eugenia ca politică de stat
1.5.1 Eugenia în Statele Unite
1.5.2 Eugenia în Germania
1.6 Perioada postbelică
2. Eugenia actuală
2.1 Eugenia liberală
2.2 Eugenia ca politică de stat
3. Etica eugeniei
4. Viitorul eugeniei
Concluzii
Bibliografie

DOI: 10.13140/RG.2.2.27933.41449

(26.01.2018)

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/evolutia-si-etica-eugeniei/

Evoluția și etica eugeniei

Buclele cauzale în călătoria în timp

Buclele cauzale în călătoria în timpDespre posibilitatea călătoriei în timp pe baza mai multor lucrări de specialitate, printre care cele ale lui Nicholas J.J. Smith („Time Travel”, The Stanford Encyclopedia of Philosophy”), William Grey (”Troubles with Time Travel”), Ulrich Meyer (”Explaining causal loops”), Simon Keller și Michael Nelson (”Presentists should believe in time-travel”), Frank Arntzenius și Tim Maudlin („Time Travel and Modern Physics”) și David Lewis (“The Paradoxes of Time Travel”). Lucrarea începe cu o Introducere în care fac o scurtă prezentare a călătoriei în timp, și continuă cu Istoria conceptului de călătorie în timp, prezentarea principalelor aspecte fizice ale călătoriei în timp, inclusiv călătoria în timp în trecut în relativitatea generală și în fizica cuantică și călătoria în timp în viitor, apoi o prezentare a Paradoxul bunicului care este abordat în aproape toate lucrările de specialitate, urmat de o secțiune dedicată Filosofiei călătoriei în timp, și o secțiune în care analizez Buclele cauzale pentru călătoria în timp. Finalizez lucrarea cu Concluzii, în care expun opiniile personale privind călătoria în timp, și Bibliografia pe care se bazează lucrarea.

Cuvinte cheie: călătoria în timp, cauzalitate, bucle cauzale, paradoxuri temporale, paradoxul bunicului

CUPRINS

Abstract
Introducere
Istoria conceptului de călătorie în timp
Paradoxul bunicului
Filosofía călătoriei în timp
Buclele cauzale
Concluzii
Note
Bibliografie

Data: 02.02.2018

DOI: 10.13140/RG.2.2.21222.52802

MultiMedia Publishing: https://www.setthings.com/ro/e-books/buclele-cauzale-calatoria-timp/

Buclele cauzale în călătoria în timp

Distincția dintre falsificare și respingere în problema demarcației la Karl Popper

Karl PopperÎn ciuda criticilor teoriei falsificabilității propuse de Karl Popper pentru demarcarea între știință și ne-știință, în principal pseudoștiință, acest criteriu este încă foarte util, și perfect valabil după perfecționarea lui de către Popper și adepții lui. Mai mult, chiar și în versiunea sa inițială, considerată de Lakatos ca ”dogmatică”, Popper nu a afirmat că această metodologie este un criteriu absolut de demarcare: un singur contra-exemplu nu este suficient pentru a falsifica o teorie; mai mult, o teorie poate fi salvată în mod legitim de falsificare prin introducerea unei ipoteze auxiliare. În comparație cu teoria lui Kuhn a revoluțiilor, de care el însuși s-a dezis ulterior transformând-o într-o teorie a ”micro-revoluțiilor”, consider că metodologia de demarcare a lui Popper, împreună cu dezvoltarea ulterioară propusă de acesta, inclusiv coroborarea și verosimilitudinea, deși imperfectă, nu numai că este valabilă și azi, dar este încă cea mai bună metodologie de demarcare. Pentru argumentare, m-am folosit de principalele lucrări ale lui Popper care tratează această problemă, și a principalilor săi critici și susținători. După o scurtă prezentare a lui Karl Popper, și o introducere în problema demarcației și metodologia falsificabilității, trec în revistă principalele critici aduse și argumentele susținătorilor săi, accentuând pe ideea că Popper nu a pus niciodată semnul egalității între falsificare și respingere. În final prezint propriile concluziile în această problemă.

Cuvinte cheie: Karl Popper, falsificabilitate, falsificare, problema demarcației, pseudoștiința

(03.06.2018)

CUPRINS

Abstract
Introducere
1 Problema demarcației
2 Pseudoștiința
3 Falsificabilitatea
4 Falsificare și respingere
5 Extinderea falsificabilității
6 Critici ale falsificabilității
7 Susțineri ale falsificabilității
8 Tendința actuală
Concluzii
Bibliografie
Bibliografie primară
Bibliografie secundară

DOI: 10.13140/RG.2.2.10444.72329

Distincția dintre falsificare și respingere în problema demarcației la Karl Popper

Ghid WordPress pentru începători

Ghid WordPress pentru începătoriWordPress combină simplitatea pentru utilizatori şi editori cu complexitatea suportului software pentru dezvoltatori. Acest lucru îl face mai flexibil, fiind în acelaşi timp uşor de utilizat. Simplitatea sa face posibilă instalarea şi publicarea online rapid. Nimic nu ar trebui să vă împiedice să aveţi propriul site în care să publicaţi.
WordPress este instalat în peste 17% din site-urile web – o cifră în creştere în fiecare zi. Cu WordPress se pot crea site-uri de orice complexitate, de la site-uri simple, bloguri, la portaluri complexe şi site-uri de întreprinderi, şi chiar aplicaţii.
WordPress vine cu multiple caracteristici pentru fiecare utilizator. Pentru orice caracteristică dorită există un director cu mii de pluginuri. Adaugă la site galerii foto complexe, reţele sociale, forumuri, widgeturi de media socială, protecţie împotriva spamului, calendare, control fin pentru optimizarea motoarelor de căutare, formulare, etc.

CUPRINS:

Despre WordPress
– Evoluţia WordPress
– – Versiuni WordPress
– Caracteristici WordPress
– – Pe scurt
– – Conţinutul este baza
– Elemente WordPress
– – Teme
– – Plugin-uri
– – Telefoane mobile
– – Alte caracteristici
– Multi-blogging cu WordPress
– Vulnerabilităţi
– Dezvoltatori WordPress
– Bloguri cu WordPress
– WordPress.com
– – Reclamele
– De ce să folosiţi WordPress?
Instalarea WordPress
– Cerinţe pentru instalarea WordPress
– Instalarea WordPress în 5 minute
– Instalarea WordPress în detaliu
– – Pasul 1: Descărcaţi şi extrageţi
– – Pasul 2: Crearea bazei de date şi a utilizatorului
– – – Utilizarea cPanel
– – – Utilizarea phpMyAdmin
– – – Utilizarea DirectAdmin
– – Pasul 3: Setarea wp-config.php
– – Pasul 4. Încărcaţi fişierele
– – Pasul 5. Porniţi scriptul de instalare
– Probleme obişnuite la instalare
– – În loc de o pagină web, văd un director cu o listă de fişiere şi foldere
– – Văd că o mulţime de antete au trimis deja erori. Cum pot remedia acest lucru?
– – Pagina conţine o mulţime de semne fără sens. Când mă uit la sursă văd o mulţime de etichete
– – Continui să primesc un mesaj Error connecting to database dar sunt sigur că configuraţia mea este corectă
– – Încărcarea pentru imagine/MP3 nu funcţionează
– Instalarea automată
– – APS (Plesk)
– – Fantastico
– – Installatron
– – Softaculous
– Instalarea WordPress pe propriul calculator
– – Instrucţiuni de instalare locală
– – Pachet software la cheie
– – Instalarea WordPress uşoară în 5 minute pe Windows
– – WAMP
– Site WordPress multilingv
– – 1. Traducere manuală, cu plugin
– – – Instalare:
– – 2. Traducere automată, cu plugin
– – – Instalare:
– – 3. Traducere automată fără plugin, cu Google Website Translate
– – – Instalare
– – 4. Cea mai simplă modalitate pentru traducere manuală
– – Instalare:
– Migrarea WordPress
– – Pe un alt server
– – – Transferul fişierelor WordPress
– – – Transferul bazei de date
– – – Reconfigurarea fişierului wp-config.php
Administrarea WordPress
– Panoul de control
– – Opţiuni în Panoul de control
– – Bara de administrare (Bara de unelte)
– – – Ascunderea barei de administrare
– Roluri şi capabilităţi
– – Rezumatul rolurilor
– – Roluri
– – – Super Admin
– – – Administrator
– – Editor
– – – Autor
– – – Contributor
– – – Abonat
– – – Cazuri speciale
– Teme WordPress
– – Ce este o temă?
– – Din ce e compusă o temă
– – – Teme copii (child themes)
– – – Foi de stil ale temelor
– – – Funcţii de fişiere
– – Utilizarea temelor
– – – Adăugarea de noi teme
– – – Selectarea temei active
– Gestionarea modulelor
– – Găsirea modulelor dorite
– – Compatibilitate module şi actualizări
– – Instalarea modulelor
– – – Instalarea automată a modulelor
– – – Instalarea manuală a modulelor
– – Depanare
– – – Depanare avansată
– – Dezactivarea şi dezinstalarea modulelor
– – Sfaturi pentru administrarea modulelor
– – – Managementul modulelor
– – – Modificări temă
– – – Ascunderea modulelor când sunt dezactivate
– Tipuri de postări
– – Tipuri de postări implicite
– – Tipuri de postări personalizate
Lucrul cu WordPress
– Primii paşi cu WordPress după instalare
– – Autentificare
– – Începe cu zona de sus
– – Testează funcţionalitatea
– – – Totul e în detalii
– – – O privire de ansamblu
– – Testează zona de administrare
– – – Schimbarea rapidă a aspectului
– – – Scrierea şi gestionarea postărilor
– – Planificarea site-ului
– – – Utilizarea informaţiilor
– – – Ce informaţii vrei să distribui
– – – Comentarii
– – Personalizează site-ul tău WordPress
– – – Teme WordPress
– – – Personalizarea aspectului
– – – Module WordPress
– Introducere în blogging
– – Ce este un blog?
– – Conţinutul blogului
– – Comentarii
– – Diferenţa dintre un blog şi un CMS
– – Aspecte pe care bloggerii trebuie să le cunoască
– – – Arhive
– – – Fluxuri de distribuţie
– – – Blogroll
– – – Sindicalizare
– – – Gestionarea comentariilor
– – – Legături permanente prietenoase
– – – Blogging prin email
– – – Slug
– – – Descrierea scurtă
– – – Module
– – Noţiuni de bază – Câteva sfaturi pentru blogging
– Scrierea postărilor
– – Opţiuni ecran
– – – Câmpuri de opţiuni pentru postare
– – Sfaturi pentru postarea cu succes
– – Programarea postărilor
– Imagini şi ataşamente de fişiere
– – Din ecranul de editare
– – Ataşament la o postare
– – Introducerea într-o postare
– – Utilizarea în teme
– Comentarii în WordPress
– – Anatomia un comentariu
– – Setarea discuţiilor
– – – Notificare
– – – Reguli pentru comentatori
– – – Afişarea comentariilor
– – – Administrarea comentariilor
– – – Spam prin comentarii
– Smiley (emoticon)
– – Ce sunt smiley?
– – Cum gestionează WordPress smiley?
– – Pentru a dezactiva grafic smiley
– – Textele corespunzătoare fiecărui tip de emoticon
– – Probleme cu smileys
– – – De ce nu funcţionează?
– – – De ce la mine nu funcţionează?
– – – Unde sunt păstrate imaginile smiley?
– – – Cum fac să apară diferite imagini smiley?
– – – De ce nu se văd imaginile mele?
– – CSS pentru smiley
– Întrebări puse frecvent (FAQ)
– – De ce nu pot vedea mesajele mele? Tot ce văd este Regret, niciun articol nu îndeplineşte criteriile tale.?
– – De ce primesc un mesaj de eroare despre Sending Referrers?
– – Cum pot repara eroarea SQL/DB Error errcode 13 Can’t create/write to file?
– – Cum pot rezolva mesajul de eroare Headers already sent ?
Referinţe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – De același autor
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

MultiMedia Publishing https://www.setthings.com/ro/e-books/ghid-wordpress-pentru-incepatori/

Ghid WordPress pentru începători