Cunoașterea științifică, funcție a psihicului uman

Cunoașterea științifică e o funcție a psihicului uman, a conștiinței de sine. Pentru a defini acest termen în mod inechivoc, va trebui în primul rând să abordăm analitic conștiința umană ca atare, un subiect mult controversat, și pe drept.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 27-30
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086

Cunoașterea științifică, funcție a psihicului uman

Identificarea pseudoştiinţei

Un domeniu, practică, sau set de cunoştinţe, ar putea în mod rezonabil să fie numit pseudoştiinţă atunci când este prezentat ca fiind în conformitate cu normele de cercetare ştiinţifică, dar din punctul de vedere al demonstraţiei nu respectă aceste norme.

Karl Popper a declarat că nu este suficient să se facă distincţia între ştiinţă şi pseudoştiinţă, sau metafizică, prin criteriul de aderare riguroasă la metoda empirică, care este în esenţă inductivă, bazată pe observare sau experimentare. El a propus o metodă de a distinge între metode empirice autentic, nonempirice sau chiar pseudoempirice.

Identificarea pseudoştiinţei

Reinventarea timpului

Această activitate rezumă istoria tehnologiei măsurării timpului (cronologiei) și invențiile secundare pe care oamenii le-au folosit pentru a reconcilia cronometrarea noastră mecanică cu cronometrul nostru principal, Soarele. Explică curba analemma (figura desenată pe cer de diferitele poziții ale Soarelui înregistrate la aceeași oră și din aceeași locație pe parcursul unui an calendaristic) și cum să o folosești pentru a calcula ora exactă a prânzului în orice locație.
Discipline: Sistemul de coordonate al Pământului, astronomia, tehnologia și societatea, matematica
Activitate: Activitate și discuții în grup.

Reinventarea timpului

Pseudoştiinţă? Dincolo de noi…

Pseudoştiinţă? Dincolo de noi...Întrebarea de bază este, ce este o pseudoştiinţă? Una din cele mai disputate delimitări ale ştiinţei. Mulţi savanţi de renume mondial, unanim recunoscuţi (ca de ex. Charles Darwin) au cochetat de-a lungul timpului cu diverse aspecte ale pseudoştiinţei considerându-le, cu bună credinţă, drept ştiinţă. Şi multe domenii ale pseudoştiinţei actuale au fost, la vremea lor, considerate drept domenii onorabile ale ştiinţei. Chiar şi în prezent, practicanţii pseudoştiinţelor nu recunosc valabilitatea etichetei puse domeniului lor de activitate.
Oamenii de ştiinţă au tendinţa să claseze pe loc un domeniu de activitate, în funcţie de cunoştinţele şi cultura lor, drept ştiinţă sau pseudoştiinţă. Dar graniţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă este în multe cazuri foarte vagă. Într-un fel, această problemă seamănă cu problema filozofică a stabilirii a ce e bine şi ce e rău. Filosofii ştiinţei, cum ar fi Paul Feyerabend, au susţinut că nu este nici posibil, nici de dorit, o distincţie între ştiinţă şi non-ştiinţă. Printre problemele care pot face distincţia dificilă este viteza variabilă de evoluţie între teoriile şi metodologiile ştiinţei ca răspuns la noile date. În plus, standardele specifice aplicabile unui domeniu al ştiinţei ar putea să nu fie aplicabile în alte domenii.
După cum se spune în diferite cursuri despre introducerea în ştiinţe, pseudoştiinţa este oricare subiect care pare a fi ştiinţific la prima vedere, sau ai cărui susţinători susţin că este ştiinţific, dar care contravine condiţiilor de testare sau deviază mult de la alte aspecte fundamentale ale metodelor ştiinţifice. Pseudoştiinţa este caracterizată de folosirea unor afirmaţii vagi, exagerate sau care nu se pot testa, supralicitarea confirmării în detrimentul argumentării, lipsa transparenţei pentru teste realizate de alţi experţi, şi o stagnare în dezvoltarea teoriei.

CUPRINS:

Pseudoştiinţa
– Ştiinţa şi pseudoştiinţa
– – Metodologie ştiinţifică
– – Falsificabilitatea
– – Normele Merton
– – Refuzul de a recunoaşte problemele
– – Critica termenului
– Identificarea pseudoştiinţei
– Ştiinţa patologică
– – Exemplele lui Langmuir
– – – Raze N
– – – Exemple ulterioare
– – Exemple mai noi
– – – Poliapa
– – – Fuziunea la rece
– – – Memoria apei
– Antropomorfism
– – În preistorie
– – În religie şi mitologie
– – – Critici
– – În ştiinţă
– – – Antonim
– Criptozoologia
– – Referinţe
– – Critici
– Pseudomatematica
– – Unele taxonomii ale pseudomatematicii
– – – Încercările de rezolvare a problemelor clasice imposibil de rezolvat
– – Practicanţii
– – Un exemplu ilustrativ
– Radiestezia
– – Originea radiesteziei
– – Dispozitivele de detecţie
– – – Anse
– – Evaluarea ştiinţifică a radiesteziei
– – – Studiul Kassel
– – – Studiu Betz
– – – Explicaţii sugerate
– Scientologia
– – Credinţe
– – – Puntea Libertăţii Totale
– – – Morala şi etica
– – – Triunghiurile ARC şi KRC
– – – Viaţa de apoi
– – – Dumnezeu
– – – Ştiinţa
– – Învăţături şi practici
– – – Terminologie
– – – Interpretare şi context
– – – Învăţarea treptată
– – – Audit
– – – Organismul
– – – Naşterea silenţioasă
– – – Sărbători
– Sincronicitatea
– – Principiul
– – Exemplu
– – Relaţia cu cauzalitatea
– – Critici
– Programarea neuro-lingvistică
– – Tehnici sau set de practici
– – Aplicaţii
– – – Psihoterapie
– – – Alte utilizări
– – NLP ca o cvasi-religie
– Manipularea şi automanipularea prin cuvinte
– – Aflaţi când şi unde se folosesc cuvintele
– – Testaţi pentru a vedea cum reacţionaţi la cuvinte
– – Controlul sau manipularea prin cuvinte
– – Uitaţi-vă la nivelul cuvintelor
– – Vedeţi cum vă pot ajuta cuvintele, făcându-se nu doar utile, ci şi frumoase
– – Exploraţi lumea mentală a cuvintelor
– – – Încercaţi să exploraţi lumea fără cuvinte
– – Priviţi din nou totul, pentru prima dată fără cuvinte
Pseudofizica
– Anti-gravitaţia
– – Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei
– – Soluţii ipotetice
– – – Scuturi gravitaţionale
– – – Cercetări în relativitatea generală în anii 1950
– – – A cincea forţă
– – – „Unităţi distorsionate” în relativitatea generală
– – – Breakthrough Propulsion Physics Program
– – Încercări experimentale şi comerciale
– – – Dispozitive giroscopice
– – – Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown
– – – Cuplarea gravitoelectrică
– – – Premiul Göde
– Energia orgonică
– – Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice
– – Cărţile lui Reich
– – Evaluarea teoriei
– Eter luminifer
– – Dezavantaje şi critici
– Fuziunea la rece
– – Fuziunea cu bule
– – Rezultate
– – – Producţia de energie şi căldura în exces
– – – Heliu, elemente grele, şi neutroni
– – Mecanisme propuse
– Planete ipotetice: X / Nibiru
– – Teorii ale conspiraţiei
– – Reacţii publice
– – Influenţa culturală
– Poliapa (Apa polimerizată)
– Maşini alimentate cu apă
– – Ce nu sunt maşini alimentate cu apă
– – Extragerea energiei din apă
– – Hidrogenul ca supliment
– – Pilula de benzină şi aditivi
Pseudoarheologia
– Caracteristici
– – Lipsa metodei ştiinţifice
– – Opoziţia la regulile arheologice
– – Motivaţii naţionaliste
– – Motivaţii religioase
– Rasele de bază
– – Rase de bază, epoci şi subrase
– – – Prima rasă de bază (eterică)
– – – A doua rasă de bază (hiperboreană)
– – – A treia rasă de bază (lemuriană)
– – – A patra rasă de bază (atlantidă)
– – – A cincea rasă de bază (ariană)
– – – A şasea rasă de bază
– – – A şaptea rasă de bază
– – Migrarea spre Mercur
– – Credinţa teosofică în fraternitatea umanităţii
– Protocronism
– – Istoria protocronismului
– – Scrierea dacică
– Pământul gol (Intratereştrii)
– – Ipoteza Pământului gol concav
– Fenomenul 2012
– – Tortuguero
– – Chilam Balam
– Creaţia inteligentă
– – Concepte
– – – Complexitatea ireductibilă
– – – Complexitatea specifică
– – – Universul bine pus la punct
– – – Creatorul inteligent
– – Mişcarea creaţia inteligentă
– – – Religia şi susţinătorii importanţi
– Creaţionismul ştiinţific
– – Abordări ale ştiinţei creaţiei
– – – Religia
– – – Afilieri religioase moderne
– – – Abordări ştiinţifice
– – Critici
– – – Ipoteze metafizice
– – – Critici religioase
– – – Critici ştiinţifice
– – – Critici istorice, filozofice, şi sociologice
– – Domenii de studiu
– – – Biologia creaţionistă
– – – Ştiinţele Pământului şi Geofizica
– – – Astronomia şi cosmologia
– Ufologia
– – Statutul ca disciplină ştiinţifică
– – – Pseudoştiinţă
– – – Aspecte metodologice
– Teoria astronautului extraterestru
– – Argumente şi susţinători
– – Erich von Däniken
– – Ipoteza creaţiei
– – – Argumentul genetic
– – – Cercetarea genetică şi evoluţia creierului
Medicina alternativă
– Tipuri de medicină alternativă
– – Sisteme bazate pe convingeri neştiinţifice sau practici tradiţionale
– – Energii supranaturale şi interpretări eronate ale energiilor fizice
– Ayurveda
– Homeopatia
– – Remedii şi tratamente
– – – Pregătirea
– – – Diluţii
– – – Patogeneza
– – Reglementări şi prevalenţe
– – Opoziţia publică
– Medicina energetică
– – Clasificarea metodelor
– – Convingeri
– – Cercetări ştiinţifice
– – – Vindecarea la distanţă
– – – Vindecarea prin contact
– – – Baza de date
– – Explicaţii alternative pentru rapoarte pozitive
– Reiki
– – Practica
– – – Vindecarea
– – – Tratamentul întregului organism
– – – Tratament localizat
– – – Respiraţia
– – – Trei piloni de bază
– Terapia de conversie
– Metoda Bates pentru îmbunătăţirea vederii
– – Concepte
– – – Acomodarea
– – – Cauze ale problemelor de vedere
– Detoxifierea
– – Detoxifierea în medicina alternativă
– – – Istoric
– – – Tampoane de curăţare şi detoxifiere
– – Tipuri de detoxifiere
– – – Dezintoxicarea de alcool
– – – Dezintoxicarea de droguri
– – – Detoxifiere metabolică
– – – Medicina alternativă
– – Modalităţi de detoxifiere
– – – Diete de detoxifiere
– – – Curăţirea colonului
– – – Metale grele
– – – Dispozitive de detoxifiere
– – Terapia de chelare
– – – Detoxifierea proteică
– – Detoxifierea anusului şi intestinelor cu cafea
– – – Efecte şi riscuri
– – Plasturi (tampoane) de detoxifiere aplicate pe picioare
– – – Ce sunt plasturii de detoxifiere (tampoanele de detoxifiere) pentru picior?
– – – De ce se aplică plasturii pe picioare?
– Fizionomia
– – Origini moderne
– – Perioada de popularitate
– – Ştiinţa modernă
– – Utilizarea modernă
– Frenologia
Paranormal
– Activităţi paranormale
– – Fantome şi alte entităţi spirituale
– – Viaţa extraterestră şi OZN-urile
– – Criptide
– Cercetări în paranormal
– – Abordări anecdotice
– – Abordarea observaţiilor participanţilor
– – Anomalistica
– – Neuroştiinţa
– – Critici
– Vitalism
– – Filozofia
– – Ştiinţa
– – – Relaţia cu emergentismul
– – Mesmerism
– – Medicina complementară şi alternativă
– Aura
– – Tradiţii spirituale
– – Teste
– – Explicaţii
– Profeţii
– – Definiţii
– – Civilizaţii antice
– – Credinţa Bahá’í
– – Budism
– – China
– Religiile abrahamice
– – Iudaism
– – – She’ol
– Experienţe aproape de moarte
– – Caracteristici
– Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte)
– – Filozofia vieţii de Apoi
– – – Filozofia modernă
– – – Filozofia procesului
– – Ştiinţa despre viaţa de Apoi
– Modele metafizice ale Vieţii de Apoi
– – Reîncarnarea
– – Raiul şi iadul
– – Limbo
– – Purgatoriul
– Nemurirea
– – Abordări ştiinţifice
– – Abordări religioase
– – Nemurirea biologică
– – – Specii biologice nemuritoare
– – – Evoluţia îmbătrânirii
– – Speranţe privind nemurirea biologică umană
– – – Substanţe care prelungesc durata de viaţă
– – – Nemurirea tehnologică
– – – Crionica
– – – Încărcarea minţii la calculator
– – – Cibernetica
– – – Nemurirea evoluţionară
– Strigoi
– Fantome
– – Tipologia
– – – Context antropologic
– – Fantomele şi viaţa de apoi
– – Teama de fantome
– – Atribute comune
– – Locaţii
– Locaţii paranormale – România
– – Judeţul Bacău
– – – Conacul Zarifopol, în Filipeşti
– – Bucureşti
– – – Mănăstirea Chiajna
– – – Hotel Cişmigiu
– – – „Casa Diavolului”, pe strada General Praporgescu
– – – Orfelinatul pe strada Franceză
– – – Casa Vernescu pe Calea Victoriei
– – – Iazul Vrăjitoarelor
– – Judeţul Călăraşi
– – – Pădurea Călugăreasa
– – Judeţul Cluj
– – – Castelul Bánffy
– – – Pădurea Hoia
– – Judeţul Dâmboviţa
– – – Trinitatea Miresei pe DN7
– – Judeţul Dolj
– – – Pădurea Radovan
– – Judeţul Iaşi
– – – Casa Gavril Buzatu pe Manta Roşie
– – – Dealul Lunganilor
– – Judeţul Maramureş
– – – Drumul European E58 lângă Cicărlău
Parapsihologia
– Terminologie
– Cercetări
– – Domenii
– – Metodologie
– – Cercetări experimentale
– Percepţiile extrasenzoriale
– – Investigarea parapsihologică
– – Percepţiile extrasenzoriale şi hipnoza
– Psihochinezia (telechinezia)
– – Credinţa
– – – Subdomenii ale telechineziei
– – – Aptitudini notabile ale capabilităţilor psihocinetice
Ezoterism
– Etimologie
– Cosmologia ezoterică
– – Gnosticism
– – Cabala
– – Neoplatonism
– – Teosofia şi antroposofia
– – Max Theon şi „filosofia cosmică”
– Ocultism
– – Ştiinţă şi ocultism
– – – Calităţi oculte
– Magia
– – Caracteristici comune în practica magiei
– – – Ritualuri
– – – Simboluri magice
– – – Limbajul magiei
– – – Magicieni
– – – Vrăjitoria
– – Teorii
– – – Origini antropologice şi psihologice
– Clarviziunea
– – Aspecte ale clarviziunii
– – Vizualizarea de la distanţă
– Geomanţia
– Tarot
– – Arcana mare şi arcana mică
– – Utilizare
– – – Cărţi inversate
– – – Desfăşurări
– Masoneria
– – Istoria masoneriei
– – Loja masonică
– – Structura masoneriilor
– – – Recunoaşterea masonică reciprocă
– Taoism
– – Categorisire
– – Ceaiul şi taoismul
– – Credinţe taoiste
– – Principii
– – – Tao
– – – De (Te)
– – – Wu wei
– – – Pu
– – Spiritualitatea
– – Escatologia
Astrologia
– Principii şi practici
– – Astrologia occidentală
– – Astrologia hindusă
– – Astrologia chineză şi din Asia de Est
– Astrologia şi ştiinţa
– – Delimitarea
– Astrohărţi
– Principiile de bază ale astrologiei
– – Modele astrologice
– – Astrologia predictivă
– Tradiţii în astrologie
– – Tradiţii istorice
– – Tradiţii ezoterice
– Horoscop
– – Etimologie
– – Concepte în astrologia occidentală
– – – Unghiuri
– – – Zodiacul
– – – Case
– – Construcţia unui horoscop în astrologia occidentală
– – – Case
– – – Plasamente ale planetelor
– – – Aspecte
– – – Ascendentul
– – Horoscopul chinez
– Bioritm
– – Teoria
– – Calculul
– – Plauzibilitate
Vrăjitoria
– Definiţii
– Practici invocate de vrăjitoare
– – Descântece
– – Invocarea morţii
– Vrăjitoarele bune
– Demonologia
Referinţe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – De același autor
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

Ediția MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/pseudostiinta-dincolo-de-noi/

Pseudoştiinţă? Dincolo de noi…

Isaac Newton despre acțiunea mediată

Interpretarea textelor lui Isaac Newton a suscitat numeroase controverse, până în zilele noastre. Una din cele mai aprinse dezbateri este legată de acțiunea între două corpuri aflate la distanță unul de celălalt (atracția gravitațională), și în ce măsură Newton a implicat pe Dumnezeu în acest caz. Practic, majoritatea lucrărilor discută patru tipuri de atracții gravitaționale în cazul corpurilor aflate la distanță: acțiunea la distanță directă ca proprietate intrinsecă a corpurilor în sens epicurian; acțiunea la distanță directă mediată divin, de Dumnezeu; acțiunea la distanță mediată printr-un eter material; sau acțiunea la distanță mediată printr-un eter imaterial.
DOI: 10.13140/RG.2.2.33372.03203

Isaac Newton despre acțiunea mediată

Reconstrucția rațională a științei prin programe de cercetare

Recenzie: Imre Lakatos, The Methodology of Scientific Research Programmes, Philosophical papers, volumul I, editată de John Worrall și Gregory Currie, Cambridge University Press, 1995, ISBN 0-521-28031-1, paperback
Metodologia programelor de cercetare științifică este o colecție de lucrări publicate de-a lungul timpului, în care Imre Lakatos exprimă o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a raționalității științifice.

Cuvinte cheie: Imre Lakatos, știința, programe de cercetare, euristica

DOI: 10.13140/RG.2.2.24667.21288

(07.02.2019)

MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/reconstructia-rationala-a-stiintei-prin-programe-de-cercetare/

Reconstrucția rațională a științei prin programe de cercetare

Călătoria în timp

Călătoria în timpCălătoria în timp implică deplasarea într-un timp diferit de cel prezent, în trecut sau în viitor, în principiu fără o deplasare în spațiu cu referire la un sistem de coordonate local. Călătoria în timp poate fi făcută de un corp material care poate fi sau nu o ființă vie, și pentru care se folosește de obicei un dispozitiv special denumit mașina timpului.
Călătoria în timp este un concept recunoscut în filosofie și știință, dar a cărui posibilitatea este foarte disputată, dând naștere la numeroase paradoxuri atât în filosofie cât și în știință. Călătoria în timp este considerată de unii acceptată atât de relativitatea generală cât și de mecanica cuantică, dar există un consens unanim că nu este fezabilă cu tehnologia actuală. Problemele ridicate sunt diferite pentru călătoria în timp în trecu față de călătoria în timp în viitor.
DOI: 10.13140/RG.2.2.33621.06889

Călătoria în timp

Singularitățile ca limite ontologice ale relativității generale

Singularitățile ca limite ontologice ale relativității generaleSingularitățile la care se ajunge în relativitatea generală prin rezolvarea ecuațiilor lui Einstein au fost și încă mai sunt subiectul a numeroase dezbateri științifice: Există sau nu, singularități? Big Bang a fost o singularitate inițială? Dacă singularitățile există, care este ontologia acestora? Este teoria generală a relativității o teorie care și-a arătat limitele în acest caz?
Există singularități, iar teoria generală a relativității, ca de altfel oricare altă teorie științifică din prezent, nu este valabilă în interiorul orizontului evenimentelor. Dar asta nu presupune, așa cum consideră unii oameni de știință, că ea trebuie considerată ca fiind perimată.
După o scurtă prezentare a aspectelor specifice din teoria clasică newtoniană și teoria specială a relativității, și o scurtă prezentare a teoriei generale a relativității, în capitolul Ontologia relativității generale prezint aspectele ontologice specifice relativității generale. Următorul capitol, Singularități, este dedicat prezentării singularităților care rezultă în relativitatea generală, a aspectelor specifice ale găurilor negre și orizontul evenimentelor, inclusiv dezbaterea despre Big Bang ca singularitate inițială, și argumentele în favoarea existenței singularităților. În Ontologia singularităților vorbesc despre posibilitățile de încadrare ontologică a singularităților în general și a găurilor negre în special, despre argumentul găurii pus în evidență de Einstein, și argumentele prezentate de oamenii de știință că nu există singularități și deci că teoria generală a relativității este în impas. Închei cu Concluziile în care expun și reiau pe scurt argumentele care ămi susțin opiniile prezentate mai sus.

Cuvinte cheie: relativitatea generală, teoria general a relativității, Albert Einstein, singularități, găuri negre, orizontul evenimentelor, Big Bang, cosmologie, gravitație

CUPRINS

Abstract
Introducere
– – – Teoria clasică şi relativitatea specială
– – – Relativitatea generală (RG)
1 Ontologia relativităţii generale
2 Singularităţi
– – – Găuri negre
– – – – – – Orizontul evenimentelor (OE)
– – – Big Bang (BB)
– – – Există singularităţi?
3 Ontologia singularităţilor
– – – Ontologia găurilor negre
– – – Argumentul găurii
– – – Nu există singularităţi
Concluzii
Bibliografie
Note

DOI: 10.13140/RG.2.2.17470.18242

Data: 01.06.2018

https://www.telework.ro/ro/e-books/singularitatile-ca-limite-ontologice-ale-relativitatii-generale/

 

Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației

Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației Una din cele mai disputate controverse privind prioritatea unor descoperiri științifice este cea privind legea gravitației universale, între Isaac Newton și Robert Hooke. În acest eseu extind o lucrare mai veche pe aceeași temă, ”Isaac Newton vs. Robert Hooke în legea gravitației universale”. Hooke l-a acuzat pe Newton de plagiat, preluându-i ideile exprimate în lucrările anterioare. În această lucrare încerc să arăt, pe baza unor analize anterioare, că ambii oameni de știință au greșit: Robert Hooke pentru că teoria sa nu era în fond decât idei care nu s-ar fi materializat niciodată fără suportul matematic al lui Isaac Newton; iar acesta din urmă a greșit nerecunoscând niciun merit al lui Hooke în elaborarea teoriei gravitației. Mai mult, după moartea lui Hooke și preluarea prezidenției Societății Regale, Newton a înlăturat orice urmă din instituție a fostului președinte, Robert Hooke. De asemenea, La negarea contribuției lui Hooke a contribuit și statutul său social ”inferior”, fiind poreclit de contemporani ”mecanicul”, spre deosebire de Sir Isaac Newton cel nobil. Pentru aceasta detaliez acuzațiile și argumentele fiecăreia dintre părți, și cum a fost percepută această dispută de către contemporanii celor doi. Finalizez lucrarea cu concluziile desprinse din cuprins.

Cuvinte cheie: Isaac Newton, Robert Hooke, legea gravitației, prioritate, plagiat

CUPRINS

Abstract
Introducere
Contribuţia lui Robert Hooke la legea gravitaţiei universale
Contribuţia lui Isaac Newton la legea gravitaţiei universale
Acuzaţia lui Robert Hooke privind prioritatea sa asupra legii gravitaţiei universale
Apărarea lui Newton
Controversa în opinia altor oameni de ştiinţă contemporani
Ce spun susţinătorii lui Isaac Newton
Ce spun susţinătorii lui Robert Hooke
Concluzii
Note
Bibliografie

DOI: 10.13140/RG.2.2.22061.38888

Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației

Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică

Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologicăO analiză a conceptelor de euristica și toleranță metodologică dezvoltate de Lakatos, pe baza articolului ”Falsification and the methodology of scientific research programmes”, publicat pentru prima dată în 1970 și apoi în cartea The methodology of scientific research programmes, Volume I. Am analizat, în acest text, exemplificarea autorului pentru programul de cercetare al emisiei de lumină (în fizica cuantică timpurie) al lui Bohr. O exemplificare detaliată a conceptelor este prezentată de Lakatos în secțiunea ”Newton’s effect on scientific standards” din aceeași carte. De asemenea, am făcut dese referiri la cartea Proofs and Refutations (Lakatos 1976) publicată de Lakatos în 1976, în care expune viziunea sa euristică printr-o aplicare directă la evoluția matematicii, și am apelat și la articole ale altor autori pentru analiza celor două concepte în viziunea lui Lakatos.

Cuvinte cheie: Imre Lakatos, euristica, toleranța metodologică

CUPRINS

Abstract
1 Prezentarea generală
1.1 Falsificaţionismul dogmatic (sau naturalist)
1.2 Falsificarea metodologică
1.3 Falsificaţionismul metodologic sofisticat
2 Toleranţa metodologică
3 Euristica
3.1 Euristica negativă: „nucleul dur” al programului
3.2 Euristica pozitivă: „centura de protecţie” a programului
3.3 Bohr: un exemplu de program de cercetare
3.4 Proofs and Refutations
4 Concluzii
Bibliografie

DOI: 10.13140/RG.2.2.35405.28649

Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică