Categorie: Filosofie

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.

Cuprins:

EDITORIALE
Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu
Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein
Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE NATURALE
Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu
Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd
Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE SOCIALE
Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității europene, de Alexandru Cristian
Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu
Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu
Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian
The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase
Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț

ȘTIINȚE FORMALE
Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu
Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley

FILOSOFIE
Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu
Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu
A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein

RECENZII CĂRȚI
Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu
Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu

ISSN 2971 – 9070 ISSN-L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS83230

EAN 743837007476, Cod CS1T , ID 1110

Cunoașterea Științifică (Tipărit) https://www.cunoasterea.ro/revista/cunoasterea-stiintifica-volumul-1-2022/

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

Republica lui Platon

Republica a fost scrisă aproximativ între 380 și 370 î.e.n. Titlul Republica este derivat din latină, fiind atribuit lui Cicero, care a numit cartea De re publica (Despre treburile publice), sau chiar ca De republica, creând astfel confuzie în ceea ce privește adevărata ei semnificație. Republica este considerată parte integrantă a genului literar utopic. Al doilea titlu, Peri dikaiou (περὶ δικαίου, Despre justiție), este posibil să fi fost inclus ulterior.
Tema centrală a cărții este dreptatea, argumentată cu ajutorul mai multor teorii platonice, inclusiv mitul alegoric al peșterii, doctrina ideilor, dialectica, teoria sufletului și proiectul unui oraș ideal.
Republica este considerată de mulți academicieni drept cel mai mare text filosofic scris vreodată, fiind cartea cea mai studiată în universitățile de top.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022, pp. 81-89
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS33939

Republica lui Platon

Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință

Karl Popper, ca raționalist critic, a fost un oponent al tuturor formelor de scepticism, convenționalism și relativism în știință. Multe dintre argumentele sale sunt îndreptate împotriva membrilor “Cercului Vienez”. Popper este de acord cu aceștia cu privire la aspectele generale ale metodologiei științifice și neîncrederea lor în metodologia filosofică tradițională, dar soluțiile sale au fost semnificativ diferite. A contribuit semnificativ la dezbaterile privind metodologia științifică generală, demarcarea științei de pseudoștiință, natura probabilității și metodologia științelor sociale.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022, pp. 64-70
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS83751

Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.

Cuprins:

EDITORIAL
Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE NATURALE
Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE SOCIALE
Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian
The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase
Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț

ȘTIINȚE FORMALE
Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley

FILOSOFIE
Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu
A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein

RECENZII CĂRȚI
Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu

ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 808, DOI: 10.58679/CS57085

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022

Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?

Recenzia cărții: Taleb, Nassim Nicholas (2007), The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable, Random House, ISBN 978-1400063512
Cartea abordează subiecte legate de cunoaștere și moduri de viață, cu elemente de ficțiune și anecdotice din viața personală a autorului, pornind de la aspecte literare până la cele științifice și matematice. Accentul este pus pe „orbirea noastră în ceea ce privește aleatorietatea, în special abaterile mari.”
Teoria lebedei negre a fost dezvoltată de Nassim Nicholas Taleb pentru a explica rolul disproporționat al evenimentelor rare greu de prezis, incongruența metodelor științifice în calculul probabilității evenimentelor rare din cauza naturii probabilităților mici, și prejudecățile oamenilor față de incertitudine și rolul masiv al unui eveniment rar. Taleb propune oamenilor de afaceri dă folosească „strategia mrenei” pentru investiții pe care el însuși a folosit-o, care constă în evitarea investițiilor cu risc mediu și plasarea a 85–90% din bani în cele mai sigure instrumente disponibile și restul de 10–15% în afaceri extrem de speculative.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 101-111
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086, DOI: 10.58679/CS21353

Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.

Cuprins:

EDITORIAL
Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu
Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein

ȘTIINȚE NATURALE
Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu
Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd

ȘTIINȚE SOCIALE
Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității europene, de Alexandru Cristian
Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu
Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE FORMALE
Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu

FILOSOFIE
Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu

RECENZII CĂRȚI
Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu

ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS18266

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022

Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain

Ontologia de intreprindere face o distincție clară între nivelul datalogic, infolog și esențial al tranzacțiilor cu blockchain și contractele inteligente. Metodologia OntoClean analizează ontologiile bazate pe proprietăți formale, independente de domenii ale claselor (metaproprietăți), fiind prima încercare de a formaliza noțiunile de analiză ontologică pentru sistemele informatice. Noțiunile sunt extrase din ontologia filosofică. În webul semantic, o proprietate este o relație binară. Distincția dintre proprietate și clasă este subtilă. Astfel, o metaproprietate este o proprietate a unei proprietăți sau a unei clase.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 75-87
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086, DOI: 10.58679/CS98578

Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain

Istoria eugeniei

Sir Francis Galton a sistematizat aceste idei și practici despre eugenie, influențat de cartea Originea Speciilor a vărului lui, Charles Darwin, prin care mecanismele de selecție naturală au fost potențial zădărnicite de civilizația umană. El a afirmat că societatea umană, protejând pe cei defavorizați și slabi, era în contradicție cu selecția naturală , și numai prin schimbarea acestor politici sociale ar putea fi salvată societatea de la o „revenirea spre mediocritate”, frază transformată de el ulterior în „regresia spre mediocritatea.” Charles Davenport, un om de știință din Statele Unite, a inițiat o mișcare eugenică mondială implementată în multe țări.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 59-74
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086, DOI: 10.58679/CS35917

Istoria eugeniei

Cunoașterea

Greu de spus ce este cunoașterea. Cu cât se discută mai mult asupra acestui concept, cu atât mai multe sunt opiniile divergente. Epistemologia este teoria cunoașterii, iar una dintre întrebările caracteristice epistemologiei se referă la ce au în comun toate nenumăratele tipuri de cunoștințe pe care ni le atribuim. O distincție majoră între diferitele tipuri de cunoaștere este cunoașterea descriptivă, declarativă sau propozițională (care necesită un grad mai mare de sofisticare intelectuală din partea celui care caută cunoașterea) și cunoașterea cunoștințelor sau a abilităților.
Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Platon, în Gorgias, susține că credința este cel mai frecvent invocat purtător de adevăr. În multe dintre dialogurile lui Platon, precum Menon și, în special, Theaitetos, Socrate consideră cunoașterea ca fiind credința adevărată explicată sau definită într-un fel. Justificarea credinței implică un motiv bun pentru a face acest lucru. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 3-26
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086, DOI: 10.58679/CS68980

Cunoașterea

Cunoașterea științifică, funcție a psihicului uman

Cunoașterea științifică e o funcție a psihicului uman, a conștiinței de sine. Pentru a defini acest termen în mod inechivoc, va trebui în primul rând să abordăm analitic conștiința umană ca atare, un subiect mult controversat, și pe drept.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 27-30
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086

Cunoașterea științifică, funcție a psihicului uman