Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.

Cuprins:

EDITORIALE
Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu
Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein
Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE NATURALE
Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu
Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd
Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE SOCIALE
Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității europene, de Alexandru Cristian
Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu
Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu
Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian
The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase
Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț

ȘTIINȚE FORMALE
Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu
Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley

FILOSOFIE
Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu
Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu
A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein

RECENZII CĂRȚI
Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu
Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu

ISSN 2971 – 9070 ISSN-L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS83230

EAN 743837007476, Cod CS1T , ID 1110

Cunoașterea Științifică (Tipărit) https://www.cunoasterea.ro/revista/cunoasterea-stiintifica-volumul-1-2022/

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, 2022

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.

Cuprins:

EDITORIAL
Viitorul științei – Știința științelor, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE NATURALE
Anomalii ale relativității generale, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE SOCIALE
Dezvoltarea capabilităților europene în domeniul managementului crizelor, de Alexandru Cristian
The Security Management System from the Perspective of the Global Energy Crisis and the Extended Black Sea Region Escalating Conflict, de Daniela Georgiana Golea, Andreea Florina Radu, și Tiberiu Tănase
Closed Economies, Autarchy – Failure and Economic Disaster, de Darius-Antoniu Ferenț

ȘTIINȚE FORMALE
Învățarea automată a regulilor de asociere în mineritul datelor (data mining), de Drew Bentley

FILOSOFIE
Karl Popper și problema demarcației între știință și ne-știință, de Nicolae Sfetcu
A Scientifically Acceptable Mechanism for the Reincarnation Process of the Self, de Adrian Klein

RECENZII CĂRȚI
Republica lui Platon, de Nicolae Sfetcu

ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 808, DOI: 10.58679/CS57085

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.

Cuprins:

EDITORIAL
Cunoașterea, de Nicolae Sfetcu
Cuvânt introductiv pentru (și despre) „Cunoașterea Științifică”, de Adrian Klein

ȘTIINȚE NATURALE
Teste gravitaționale, de Nicolae Sfetcu
Inside, and Beyond „Nothingness”, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd

ȘTIINȚE SOCIALE
Fondarea Uniunii Europene și evoluția tratatelor comunității europene, de Alexandru Cristian
Istoria eugeniei, de Nicolae Sfetcu
Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial, de Nicolae Sfetcu

ȘTIINȚE FORMALE
Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu

FILOSOFIE
Platon: Biografia, de Nicolae Sfetcu

RECENZII CĂRȚI
Lebăda Neagră, un risc asumat – Merită?, de Nicolae Sfetcu

ISSN 2821– 8086 ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS18266

Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022

Teste gravitaționale

Cele mai multe experimente au confirmat relativitatea generală cu ajutorul tehnologiilor nou dezvoltate. S-a creat o bază tehnologică pentru astronomia undelor gravitaționale. S-au construit antene barogene criogenice și antene interferometrice laser performante, asociate cu analiza teoretică a experimentelor cu masele de testare, rezultând că sensibilitatea experimentelor depinde de izolarea termică, dacă dispozitivul înregistrează continuu coordonatele sensibilitatea antenei este limitată, și se poate crește sensibilitatea dacă se folosesc proceduri cuantice. Antenele pot ajuta în observarea radiației gravitaționale de fond și testarea relativității generale în cazul ultra-neliniar.

CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 31-36
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086, DOI: 10.58679/CS75905

Teste gravitaționale

Identificarea pseudoştiinţei

Un domeniu, practică, sau set de cunoştinţe, ar putea în mod rezonabil să fie numit pseudoştiinţă atunci când este prezentat ca fiind în conformitate cu normele de cercetare ştiinţifică, dar din punctul de vedere al demonstraţiei nu respectă aceste norme.

Karl Popper a declarat că nu este suficient să se facă distincţia între ştiinţă şi pseudoştiinţă, sau metafizică, prin criteriul de aderare riguroasă la metoda empirică, care este în esenţă inductivă, bazată pe observare sau experimentare. El a propus o metodă de a distinge între metode empirice autentic, nonempirice sau chiar pseudoempirice.

Identificarea pseudoştiinţei

Electricitate și magnetism – Magnetometre

Prezintă câmpul magnetic al Pământului și modul în care navele spațiale care transportă instrumente pentru măsurarea câmpurilor magnetice naturale trebuie să fie ele însele „curate magnetic” pentru a nu distorsiona măsurătorile. Demonstrează modul în care curentul electric care curge într-un circuit (cum ar fi în echipamentele electronice ale navelor spațiale) induce un câmp magnetic, și efectul unor abordări diferite de „curățare” a acestui câmp magnetic.
Discipline: Fizică (electricitate, magnetism), știința Pământului.
Activitate: demonstrație și discuție în clasă.

Electricitate și magnetism – Magnetometre

Navigarea cu giroscop

Prezintă importanța giroscopului în navigație, unde mișcarea se produce în toate cele trei dimensiuni (pe mare, în aer și în călătoriile spațiale). Demonstrația din clasă a efectului giroscopic folosind o roată de bicicletă, plus explicația conceptuală a motivului pentru care giroscopul se comportă așa cum o face (inerție, impuls liniar și unghiular, forță centripetă, precesiune).
Discipline: Fizică, tehnologie spațială.
Activitate: Demonstrație în clasă, cu participare și discuții.

Navigarea cu giroscop

Studiul vremii prin maparea oceanelor cu GPS

Învață cum funcționează sateliții Sistemului de Poziționare Globală (GPS).

Află cum folosesc sateliții Topex și Jason-1 datele GPS pentru a face hărți topologice foarte precise ale oceanelor.

Discipline: Știința Pământului, geometria, tehnologia spațială

Activitate: Întreaga clasă, interior, demonstrație de tip joc

Studiul vremii prin maparea oceanelor cu GPS

Lansează un nanosatelit pe orbită!

Cum se lansează o navă spațială ca aruncarea unui frisbee? Descrie procesul de analiză care a fost folosit în proiectarea unui mecanism inteligent pentru lansarea mai multor „nanosateliți” pe orbită dintr-o rachetă, oferind în același timp rotația necesară pentru a-i face să funcționeze corect. Prezintă viteza unghiulară, accelerația unghiulară, inerția de rotație, și cuplul, și arată modul în care conceptele sunt utilizate pentru a proiecta mecanismul pentru a oferi o viteză corespunzătoare de rotire. Oferă tiparele și instrucțiunile pentru construirea unui mini „Lansator de nanosateliți” care funcționează foarte asemănător cu lansatoarele reale.

Discipline: Fizică, matematică și proiectare de inginerie.

Activitate: Activitate practică în grupuri mici și mari.

Lansează un nanosatelit pe orbită!

Reinventarea timpului

Această activitate rezumă istoria tehnologiei măsurării timpului (cronologiei) și invențiile secundare pe care oamenii le-au folosit pentru a reconcilia cronometrarea noastră mecanică cu cronometrul nostru principal, Soarele. Explică curba analemma (figura desenată pe cer de diferitele poziții ale Soarelui înregistrate la aceeași oră și din aceeași locație pe parcursul unui an calendaristic) și cum să o folosești pentru a calcula ora exactă a prânzului în orice locație.
Discipline: Sistemul de coordonate al Pământului, astronomia, tehnologia și societatea, matematica
Activitate: Activitate și discuții în grup.

Reinventarea timpului