În această activitate manuală destul de intensă, elevii își fac propriile camere obscure dintr-un model dat în acest articol. Camera se poate construi dintr-o cutie de cereale din carton. Toate materialele sunt ușor disponibile, cu excepția, poate, a filmelor fotografice, pentru obținerea cărorava fi nevoie de un mic efort. Elevii vor învăța principiile fotografiei și se vor bucura de un nivel de creativitate care neîntâlnit în fotografia digitală.
O cameră obscură, care se poate face din materiale obișnuite și folosind film foto obișnuit, poate fi plasată oriunde și lăsată acolo timp de mai multe minute pentru a īnregistra toți fotonii care intră īn ea. La fel ca GALEX, poate fi plasată īn lumină slabă sau aproape īn īntuneric, și, dacă este lăsată deschisă suficient timp, va īnregistra prin impresie fotografică tot ce intră īn cāmpul ei vizual.
Discipline: fizică (optică), proiectare inginerească, astronomie
Activitate: proiect manual, care se poate lucra individual sau în grupuri mici de doi sau trei elevi, experimente teste.
Categorie: Știință
Isaac Newton despre acțiunea mediată
Interpretarea textelor lui Isaac Newton a suscitat numeroase controverse, până în zilele noastre. Una din cele mai aprinse dezbateri este legată de acțiunea între două corpuri aflate la distanță unul de celălalt (atracția gravitațională), și în ce măsură Newton a implicat pe Dumnezeu în acest caz. Practic, majoritatea lucrărilor discută patru tipuri de atracții gravitaționale în cazul corpurilor aflate la distanță: acțiunea la distanță directă ca proprietate intrinsecă a corpurilor în sens epicurian; acțiunea la distanță directă mediată divin, de Dumnezeu; acțiunea la distanță mediată printr-un eter material; sau acțiunea la distanță mediată printr-un eter imaterial.
DOI: 10.13140/RG.2.2.33372.03203
Reconstrucția rațională a științei prin programe de cercetare
Recenzie: Imre Lakatos, The Methodology of Scientific Research Programmes, Philosophical papers, volumul I, editată de John Worrall și Gregory Currie, Cambridge University Press, 1995, ISBN 0-521-28031-1, paperback
Metodologia programelor de cercetare științifică este o colecție de lucrări publicate de-a lungul timpului, în care Imre Lakatos exprimă o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a raționalității științifice.
Cuvinte cheie: Imre Lakatos, știința, programe de cercetare, euristica
DOI: 10.13140/RG.2.2.24667.21288
(07.02.2019)
Reconstrucția rațională a științei prin programe de cercetare
Gravitația newtoniană și relativistă
Gravitația clasică newtoniană admite o descriere geometrică. Împreună cu relativitatea specială, aceasta permite o descriere euristică a teoriei relativității generale. Mișcarea inerțială din mecanica clasică este legată de geometria spațiului și timpului, practic de-a lungul unor geodezice în care liniile de univers sunt linii drepte în spațiu-timpul relativist. Conform relativității generale, forţa de gravitaţie este o manifestare a geometriei locale spaţiu-timp. Relativitatea generală este o teorie metrică a gravitației. La baza ei sunt ecuațiile lui Einstein, care descriu relația dintre geometria unei varietăți patrudimensionale, pseudo-Riemanniene, reprezentând spațiu-timpul și energia-impulsul conținut în acel spațiu-timp. Gravitația corespunde schimbărilor în proprietățile spațiului și timpului, care, la rândul lor, modifică traseele obiectelor.
DOI: 10.13140/RG.2.2.36460.41606
Fizica simplificată
O introducere în teoriile şi conceptele, forţele fundamentale şi particule, metode şi tabele utilizate în fizică, subdomenii şi domenii ştiinţifice înrudite, cu accent pe înţelegerea fenomenelor fizice.
Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile.
Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, faţă de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare faţă de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității îşi găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne.
CUPRINS:
Fizica
– Scurtă istorie
– Fizica şi filozofia
– Teorii de bază în fizică
– – Fizica clasică
– – Fizica modernă
– – Diferenţa între fizica clasică şi fizica modernă
– Cercetarea în fizică
– – Metode ştiinţifice
– – Teorie şi experiment
– Domenii de aplicare şi obiective
– – Domenii de cercetare
– – Direcţii de dezvoltare
– – Direcţii actuale de cercetare
Teorii
– Fizica teoretică
– – Teorii recunoscute
– – Teorii propuse
– – Teorii marginale
Teorii recunoscute
– Termodinamica
– – Legile termodinamicii
– – Concepte în termodinamică
– – Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură
– – Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune
– – Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic
– – Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic
– – Sisteme termodinamice
– – Stări termodinamice
– Mecanica statistică
– Relativitatea specială
– – Motivaţia pentru teoria relativităţii speciale
– – Invarianţa vitezei luminii
– – Lipsa unui cadru de referinţă absolut
– – Echivalenţa dintre energie şi masă
– – Simultaneitatea
– – Evoluţia teoriei relativităţii speciale
– Teoria relativităţii generale
– – Dezvoltarea relativităţii şi a relativităţii speciale
– – Gaura de vierme
– – – Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp
– – – Universul nostru, într-o gaură neagră
– – – Concluzii
– Mecanica cuantică
– – Descrierea teoriei
– – Formularea matematică
– – Interacţia cu alte teorii ale fizicii
– – Istoria, filozofia şi viitorul mecanicii cuantice
– – – Istoria
– – – Filozofia
– – – Viitorul
– – Optica cuantică
– – – Electronica cuantică
– – Laser
– – – Concepte de bază
– – – Terminologie
– – – Construcţia unui laser
– – – Fizica laserilor
– – – Extreme Light Infrastructure
– – – Arme cu laser
– Teoria câmpului cuantic
– – Probleme ale mecanicii cuantice obişnuite
– – Câmpuri cuantice
– Modelul Standard
– – Teste, predicţii şi provocări
Teorii propuse
– Teoria finală (Theory of everything)
– – Idei speculative
– Teoria marii unificări
– Teoria M
– – Relaţia teoriei M cu supercorzile şi supergravitaţia
– – Caracteristici ale teoriei M
– Gravitaţia cuantică în buclă
– – Incompatibilitatea dintre mecanica cuantică şi relativitatea generală
– – Buclele Wilson şi reţelele de spin
– – Gravitaţia cuantică în buclă şi cosmologia cuantică
– – Testele experimentale de GCB
– Emergenţa
Teorii marginale
– Fuziunea la rece
– – Fuziunea cu bule
– Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei
– Eter luminifer
– – Dezavantaje şi critici
– Energia orgonică
– – Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice
– – Cărţile lui Reich
Concepte
– Mecanica clasică
– – Istoria
– – Statica
– – – Vectori
– – – Forţa
– – – Momentul forţei
– – – Ecuaţiile de echilibru
– – – Momentul de inerţie
– – – Solide
– – – Fluide
– – Dinamica
– – – Principii
– – – Dinamica liniară şi de rotaţie
– – – Forţa
– – – Legile lui Newton
– – Frecarea
– – – Legile frecării uscate
– – – Reducerea frecării
– Materia
– – Antimateria
– Energia
– – Legile conservării în fizică
– – – Filosofia legilor de conservare
– – Masa
– – – Masa inerţială
– – – Masa gravitaţională
– – – Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională
– – – Consecinţele relativităţii
– – Cantitatea de mişcare (impulsul)
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica clasică
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica relativistă
– – – Cantitatea de mişcare în mecanica cuantică
– – Momentul cinetic
– – Spinul
– – – Istoria
– – – Aplicaţii
– Dimensiuni
– – Timpul
– – – Măsurarea timpului
– – – Timpul în inginerie şi fizica aplicată
– – – Timpul în filosofie şi fizica teoretică
– – Spaţiu-timp
– – – Cadrul de referinţă
– – – Câteva fapte generale despre spaţiu-timp
– – – Este spaţiul-timp cuantificat?
– – Viteza
– – Forţa
– – – Relaţiile dintre unităţile de forţă şi unităţile de masă
– – – Unităţi imperiale de forţă
– – Momentul forţei
– Sisteme fizice
– Unde
– – Exemple de unde
– – Proprietăţi caracteristice
– – Unde transversale şi longitudinale
– – Polarizarea
– – Descriere fizică a unei unde
– – Unde de deplasare
– – Ecuaţia undelor
– – Entanglementul cuantic
– – Magnetism
– – – Dipoli magnetici
– – – Modele de materiale magnetice
– – Electricitatea
– – – Istorie
– – – Puterea electrică
– – – Curentul electric
– – – Fenomene electrice în natură
– – Radiaţia electromagnetică
– – Temperatura
– – – Unităţi de temperatură
– – – Bazele teoretice
– – – Capacitatea termică
– – – Temperatura în gaze
– – – Măsurarea temperaturii
– – – Temperaturi negative
– – Entropia
– – – Schimbarea de entropie în motoarele termice
– – – Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann
– – – Măsurarea entropiei
– – Informaţia în fizică
– – – Informaţia clasică vs informaţia cuantică
– – – Informaţii clasice
– – – Informaţiile fizice şi entropia
– Tranziţii
– – Tranziţii de fază
– – – Clasificarea tranziţiilor de fază
– – – – Clasificarea Ehrenfest
– – – – Clasificarea modernă a tranziţiilor de fază
– – – Proprietăţi ale tranziţiilor de fază
– – – – Puncte critice
– – – – Simetria
– – – – Exponenţi critici şi clase de universalitate
– – Supraconductibilitatea
– – – Istoria
– – – Teorii ale supraconductibilităţii
– – – Aplicaţii tehnologice ale supraconductibilităţii
– – – Proprietăţile elementare ale supraconductorilor
– – Superfluiditatea
Forţe fundamentale
– Gravitaţia
– – Despre legea gravitaţiei universale a lui Newton
– – – Forma vectorială
– – – Istorie
– – – Reticenţele lui Newton
– – – Comparaţie cu forţa electromagnetică
– – Teoria relativităţii generale a lui Einstein
– – – Mecanica cuantică şi ondulatorie
– – Situaţii specifice
– – – Gravitaţia Pământului
– – – Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului
– – – Gravitaţia și astronomia
– – – Radiația gravitațională
– – – Viteza gravitaţiei
– Electromagnetism
– – Descrierea matematică
– – Câmp electric E
– – Metoda electromagnetică
– – Electrostatica
– – – Serii triboelectrice
– – – Generatoare electrostatice
– – – Neutralizarea sarcinilor
– – – Inducţia sarcinilor
– – – Electricitatea „statică”
– Forţa nucleară slabă
– Forţa nucleară tare
Particule
– Particule elementare
– – Proprietăţi conceptuale
– – – Dimensiunea
– – – Compoziţia
– – Modelul Standard în fizica particulelor elementare
– – – Fermioni fundamentali
– – – – Antiparticule
– – – – Cuarci
– – – Bosoni fundamentali
– – – – Gluoni
– – – – Bosoni electroslabi
– – – – Bosonul Higgs
– – Extensii ale Modelului Standard în fizica particulelor elementare
– – – Marea unificare
– – – Supersimetria
– – – Teoria corzilor
– – – Teoria preonilor
– Atomi
– – Modele istorice de atomi
– – Nucleul atomic
– Protoni
– Neutroni
– – Istoric
– – – Evoluţia actuală
– Electroni
– – Istoria
– – Detalii tehnice
– – Electricitate
– Cuarci
– Fotoni
– Gluoni
– Bosoni W şi Z
– – Bosonul Higgs
– Gravitoni
– Neutrino
– – Neutrino, noul sistem de comunicaţii
– – Telefonul – particulă
– – Comunicaţii cu submarinele
– – Mesaje pentru călătoria în timp
– Cvasiparticule
– – Relaţia cu mecanica cuantică multi-corp
– – Distincţia între cvasiparticule şi excitaţii colective
– – Efectul asupra proprietăţilor colective
– – Istoria
– Fononi
– – Unde de reţea
– – Fononi acustici şi optici
Subdomenii
– Acustica
– – Concepte fundamentale ale acusticii
– – – Propagarea undelor: nivele de presiune
– – – Propagarea undelor: frecvenţa
– – – Transducţia în acustică
– Astrofizica
– – Erupţii solare
– – – Evoluţia exploziilor solare
– – – Impactul exploziilor solare asupra omenirii
– – – – Ejecţia masei coronariene
– – – – Misiunile spaţiale
– – – – Întreruperi de energie electrică
– Fizica atomică, moleculară, şi optică
– – Apa grea
– – Osmoza
– Fizica computaţională
– Fizica materiei condensate
– Criogenia
– Mecanica fluidelor
– Optica
– – Optica clasică
– – Optica modernă
– Fizica plasmei
– Fizica particulelor
– – Istoria
– – Modelul Standard
– – Fizica particulelor experimentală
– – Obiecţii
– – Politici publice
Metode
– Metode ştiinţifice
– – Elementele metodelor ştiinţifice idealizate
– – Aspecte ale metodelor ştiinţifice
– – – Observaţia
– – – Ipoteza
– – – Predicţia
– – – Verificarea
– – – Evaluarea
– – – Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice
– Mărimi fizice
– Măsurători fizice
– Analiza dimensională
– – Exemplu aplicat
– Statistica
Tabele
– Legile fizicii
– Constante fizice
– Sistemul Internaţional pentru unităţi de măsură
– – Origine
– – Scrierea SI
– – Unităţi de bază în Sistemul Internaţional SI
– – – Lungime (l)
– – – Masa (m)
– – – Timp (t)
– – – Curentul electric (I)
– – – Temperatura termodinamică (T)
– – – Cantitatea de substanţă (n)
– – – Intensitatea luminoasă (I)
– – Unităţi SI derivate
– – Prefixe SI în fizică
– – – Unităţi folosite în afara SI
– Unităţi fizice
– – Unităţi ca dimensiuni
– – Unităţi de bază şi derivate
– – Conversia unităţilor
– – Prefixele in sistemul SI
– – Sfaturi şi reguli pentru calcule cu unităţi fizice
Istoria
– Fizica în antichitate
– Fizica în Evul Mediu
– Fizica în sec. XVI-VIII
– Fizica în sec. XIX
– Fizica în sec. XX
Probleme nerezolvate în fizică
Domenii interdisciplinare
– Fizica aplicată (Fizica tehnologică)
– Fizica acceleratorilor
– – Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF
– – Dinamica fluxului
– – Coduri de modelare
– – Diagnosticările fluxului
– – Toleranţele maşinii
Domenii înrudite
– Relaţia fizicii cu alte domenii
– – Cerinţe preliminare
– – Applicaţii şi influenţe
– Astronomia
– – Scurtă istorie
– – Subdomenii ale astronomiei. Cum se obţin informaţiile în astronomie.
– – – După subiect
– – – Modalităţi de obţinere a informaţiilor
– – Telescoape
– – – Tipuri de telescoape
– – Planetele rătăcitoare
– Biofizica
– – Subiecte în biofizică şi domenii conexe
– – Biofizicieni celebri
– Chimia fizică
– – Concepte-cheie
– Cosmologia
– – Subiecele din cosmologie includ:
– – – Cosmologia fizică
– – – Cosmologii alternative
– – – Cosmologia filosofică
– – – Cosmologia religioasă
– Electronica
– – Exemplu
– Geofizica
– – Metode
– – – Geodezie
– – – Sonde spaţiale
– – Cutremure
– Fizica chimică
– Ingineria
– – Sarcina ingineriei
– – Rezolvarea problemelor
– – Utilizarea calculatoarelor
– – Etimologia
– – Conexiunile cu alte discipline
– Ştiinţa materialelor
Pseudofizica
– Anti-gravitaţia
– – Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei
– – Soluţii ipotetice
– – – Scuturi gravitaţionale
– – – Cercetări în relativitatea generală în anii 1950
– – – A cincea forţă
– – – „Unităţi distorsionate” în relativitatea generală
– – – Breakthrough Propulsion Physics Program
– – Încercări experimentale şi comerciale
– – – Dispozitive giroscopice
– – – Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown
– – – Cuplarea gravitoelectrică
– – – Premiul Göde
– Eter luminifer
– – Dezavantaje şi critici
– Fuziunea la rece
– – Fuziunea cu bule
– – Rezultate
– – – Producţia de energie şi căldura în exces
– – – Heliu, elemente grele, şi neutroni
– – Mecanisme propuse
Referinţe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – Contact
Ediția MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/fizica-simplificata/
Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației
Una din cele mai disputate controverse privind prioritatea unor descoperiri științifice este cea privind legea gravitației universale, între Isaac Newton și Robert Hooke. În acest eseu extind o lucrare mai veche pe aceeași temă, ”Isaac Newton vs. Robert Hooke în legea gravitației universale”. Hooke l-a acuzat pe Newton de plagiat, preluându-i ideile exprimate în lucrările anterioare. În această lucrare încerc să arăt, pe baza unor analize anterioare, că ambii oameni de știință au greșit: Robert Hooke pentru că teoria sa nu era în fond decât idei care nu s-ar fi materializat niciodată fără suportul matematic al lui Isaac Newton; iar acesta din urmă a greșit nerecunoscând niciun merit al lui Hooke în elaborarea teoriei gravitației. Mai mult, după moartea lui Hooke și preluarea prezidenției Societății Regale, Newton a înlăturat orice urmă din instituție a fostului președinte, Robert Hooke. De asemenea, La negarea contribuției lui Hooke a contribuit și statutul său social ”inferior”, fiind poreclit de contemporani ”mecanicul”, spre deosebire de Sir Isaac Newton cel nobil. Pentru aceasta detaliez acuzațiile și argumentele fiecăreia dintre părți, și cum a fost percepută această dispută de către contemporanii celor doi. Finalizez lucrarea cu concluziile desprinse din cuprins.
Cuvinte cheie: Isaac Newton, Robert Hooke, legea gravitației, prioritate, plagiat
CUPRINS
Abstract
Introducere
Contribuţia lui Robert Hooke la legea gravitaţiei universale
Contribuţia lui Isaac Newton la legea gravitaţiei universale
Acuzaţia lui Robert Hooke privind prioritatea sa asupra legii gravitaţiei universale
Apărarea lui Newton
Controversa în opinia altor oameni de ştiinţă contemporani
Ce spun susţinătorii lui Isaac Newton
Ce spun susţinătorii lui Robert Hooke
Concluzii
Note
Bibliografie
DOI: 10.13140/RG.2.2.22061.38888
Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației
Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică
O analiză a conceptelor de euristica și toleranță metodologică dezvoltate de Lakatos, pe baza articolului ”Falsification and the methodology of scientific research programmes”, publicat pentru prima dată în 1970 și apoi în cartea The methodology of scientific research programmes, Volume I. Am analizat, în acest text, exemplificarea autorului pentru programul de cercetare al emisiei de lumină (în fizica cuantică timpurie) al lui Bohr. O exemplificare detaliată a conceptelor este prezentată de Lakatos în secțiunea ”Newton’s effect on scientific standards” din aceeași carte. De asemenea, am făcut dese referiri la cartea Proofs and Refutations (Lakatos 1976) publicată de Lakatos în 1976, în care expune viziunea sa euristică printr-o aplicare directă la evoluția matematicii, și am apelat și la articole ale altor autori pentru analiza celor două concepte în viziunea lui Lakatos.
Cuvinte cheie: Imre Lakatos, euristica, toleranța metodologică
CUPRINS
Abstract
1 Prezentarea generală
1.1 Falsificaţionismul dogmatic (sau naturalist)
1.2 Falsificarea metodologică
1.3 Falsificaţionismul metodologic sofisticat
2 Toleranţa metodologică
3 Euristica
3.1 Euristica negativă: „nucleul dur” al programului
3.2 Euristica pozitivă: „centura de protecţie” a programului
3.3 Bohr: un exemplu de program de cercetare
3.4 Proofs and Refutations
4 Concluzii
Bibliografie
DOI: 10.13140/RG.2.2.35405.28649
Filosofia tehnologiei blockchain – Ontologii
Despre necesitatea şi utilitatea dezvoltării unei filosofii specifice tehnologiei blockchain, accentuând pe aspectele ontologice. După o Introducere în care evidenţiez principalele direcţii filosofice pentru această tehnologie emergentă, în Tehnologia blockchain explicitez modul de funcţionare al blockchain, punând în discuţie direcţiile ontologice de dezvoltare în Proiectarea şi Modelarea acestei tehnologii. Următoarea secţiune este dedicată principalei aplicaţii a tehnologiei blockchain, Bitcoin, cu implicaţiile sociale ale acestei criptovalute. Urmează o secţiune de Filosofie în care identific tehnologia blockchain cu conceptul de heterotopie dezvoltat de Michel Foucault şi o interpretez în lumina tehnologiei notaţionale dezvoltată de Nelson Goodman ca sistem notaţional. În secţiunea Ontologii dezvolt două direcţii de dezvoltare considerate de mine ca importante: Ontologia narativă, bazată pe ideea de ordine şi structură a istoriei transmise prin naraţia istoriei a lui Paul Ricoeur, şi un sistem ontologic bazat pe Ontologiile de intreprindere, bazat pe conceptele şi modelele de intreprindere specifice webului semantic, şi pe care eu îl consider cel mai bine dezvoltat şi cel care va deveni, probabil, sistemul ontologic formal, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele economice şi juridice ale tehnologiei blockchain. În Concluzii vorbesc despre direcţiile viitoare de dezvoltare a filosofiei tehnologiei blockchain în general ca o teorie explicativă şi robustă din punct de vedere fenomenologic, consistentă şi care să permită testabilitatea, şi a ontologiilor în special, argumentând pentru necesitatea unei adopţii globale a unui sistem ontologic pentru a dezvolta soluţii transversale şi a rentabiliza tehnologia.
Cuvinte cheie: filosofie, blockchain, ontologie, bitcoin, proiectare, modele
CUPRINS
Abstract
Introducere
Tehnologia blockchain
– – – Proiectare
– – – Modele
Bitcoin
Filosofia
Ontologii
– – – Ontologii narative
– – – Ontologii de intreprindere
Concluzii
Note
Bibliografie
DOI: 10.13140/RG.2.2.25492.35204
Data: 1 februarie 2019
Evoluția și etica eugeniei
Așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent.
În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei.
Cuvinte cheie: eugenia, etica, genetica, eugenism
CUPRINS
Abstract
Introducere
1. Istoria eugeniei
1.1 Perioada antică
1.2 Darwinismul social
1.3 Francis Galton
1.4 Charles Davenport
1.5 Eugenia ca politică de stat
1.5.1 Eugenia în Statele Unite
1.5.2 Eugenia în Germania
1.6 Perioada postbelică
2. Eugenia actuală
2.1 Eugenia liberală
2.2 Eugenia ca politică de stat
3. Etica eugeniei
4. Viitorul eugeniei
Concluzii
Bibliografie
DOI: 10.13140/RG.2.2.27933.41449
Buclele cauzale în călătoria în timp
Despre posibilitatea călătoriei în timp pe baza mai multor lucrări de specialitate, printre care cele ale lui Nicholas J.J. Smith („Time Travel”, The Stanford Encyclopedia of Philosophy”), William Grey (”Troubles with Time Travel”), Ulrich Meyer (”Explaining causal loops”), Simon Keller și Michael Nelson (”Presentists should believe in time-travel”), Frank Arntzenius și Tim Maudlin („Time Travel and Modern Physics”) și David Lewis (“The Paradoxes of Time Travel”). Lucrarea începe cu o Introducere în care fac o scurtă prezentare a călătoriei în timp, și continuă cu Istoria conceptului de călătorie în timp, prezentarea principalelor aspecte fizice ale călătoriei în timp, inclusiv călătoria în timp în trecut în relativitatea generală și în fizica cuantică și călătoria în timp în viitor, apoi o prezentare a Paradoxul bunicului care este abordat în aproape toate lucrările de specialitate, urmat de o secțiune dedicată Filosofiei călătoriei în timp, și o secțiune în care analizez Buclele cauzale pentru călătoria în timp. Finalizez lucrarea cu Concluzii, în care expun opiniile personale privind călătoria în timp, și Bibliografia pe care se bazează lucrarea.
Cuvinte cheie: călătoria în timp, cauzalitate, bucle cauzale, paradoxuri temporale, paradoxul bunicului
CUPRINS
Abstract
Introducere
Istoria conceptului de călătorie în timp
Paradoxul bunicului
Filosofía călătoriei în timp
Buclele cauzale
Concluzii
Note
Bibliografie
Data: 02.02.2018
DOI: 10.13140/RG.2.2.21222.52802
MultiMedia Publishing: https://www.telework.ro/ro/e-books/buclele-cauzale-calatoria-timp/